Tinereţea este asemeni unei zile de toamnă al cărei amurg se topeşte în noapte, catifelat: dincolo de biologie, dincolo de timp, dincolo de trup, ea trăieşte ca un parfum ce se încăpăţânează să întârzie în camerele pe care tu le-ai străbătut. Tinereţea se gravează în obiecte şi în noi, ca […]

Morţii nu mai pot îmbătrâni: eliberaţi de lestul propriei lor cărni trecătoare, ei alunecă prin aerul saturat de iubire ca printr-o poartă înmiresmată, încărcaţi de energia ce creşte din amintirile care îi urmează dincolo de prag, asemeni unei trene de stele căzătoare. Morţii nu mai pot îmbătrâni: eliberaţi de frică […]

A fost odată ca niciodată: aceste cuvinte de început ale poveştilor ce au fost de demult revin în acest text, la fel cum revin, parfumate, spre mine, adierile clipelor atinse de făptura ta. A fost dată ca niciodată: şi poate că nimic nu transcrie mai direct şi mai dramatic decât […]

Atunci când închii ochii şi încerc să te visez, ceea ce se naşte în micul teatru al reveriei este imaginea ta desenată pe fundalul mării de septembrie: destinul îşi are căile sale pe care raţiunea noastră nu le poate bănui şi acest surâs melancolic înconjurat de ape este cel din […]

Sunt clipe în care aproape nu mai pot discerne între cele două fiinţe care vin să mă locuiască, sunt clipe în care privirea ce alunecă peste lume nu mai este a mea, ci a ta, sunt clipe în care mâinile ce îmbrăţişează florile crescând în lumina verii plăpânde sunt mâinile […]