Articles by: Ioan Stanomir

Dimitrie Anghel sau reveria

Dimitrie Anghel sau reveria

În decembrie 1914, în primul an al Marelui Război, în Vechiul Regat încă neutru şi trăind în umbra bătăilor cu flori de la şosea, se consuma ultimul act din drama pasională a Nataliei Negru şi a lui Dimitrie Anghel. Sinuciderea poetului stătea,ca şi moartea lui Alexandru Odobescu, sub semnul acestui […]

by · 6 martie 2024 · 0 comments · Carte, Cultura, Idei, Literatura
Nabokov : timpul  îndepărtării

Nabokov : timpul îndepărtării

Una dintre imaginile memorabile din “ Vorbeşte, memorie” este aceea a a” paşaportului Nansen”- în textura decolorată a documentului care îi însoţeşte pe cei care nu mai o au o ţară, se află închisă drama destinului lui Vladimir Nabokov. Căci “paşaportul nansen” este stigmatul cu care istoria îi înseamnă pe […]

by · 26 februarie 2024 · 0 comments · Carte, Cultura, Literatura
Petru Dumitriu sau portretul  lui Dorian Gray

Petru Dumitriu sau portretul lui Dorian Gray

Până la momentul fugii sale din RPR, Petru Dumitriu a fost asemeni unui Dorian Gray al democraţiei populare. Elegant, seducător, amoral, înveştmântat în mantia de scriitor laureat, parte a sistemului, dar nutrind ambiţia luciferică de a înfăptui ceea ce alţii nu puteau visa, consumat de un delir al grandorii şi […]

by · 7 februarie 2024 · 1 comment · Carte, Cultura, Idei, Literatura
Nabokov- “Darul” sau despărţirea de Rusia

Nabokov- “Darul” sau despărţirea de Rusia

“Darul” este testamentul lui Vladimir Nabokov, romancierul rus. Ultimul text pe care Nabokov îl va mai scrie în limba sa maternă,tradus mai târziu de Dmitri Nabokov şi de Michael Scamell în engleză, “Darul” închide între paginile sale acea pasiune scânteietoare a exilatului ce arde în spiritul său. După părăsirea Germaniei […]

by · 29 ianuarie 2024 · 0 comments · Carte, Cultura, Idei, Literatura
O fotografie a timpului ( XII)

O fotografie a timpului ( XII)

Şi ne putem aduce aminte cu adevărat de fericirea care ne-a fost dată doar în anotimpul în care păşim pe solul aspru şi neindurător al singurătăţii: doar atunci, vegheaţi de soarele ce se iveşte din oceanul amniotic al iubirii pierdute, ochii noştri pot regăsi intensitatea de culori şi de parfum […]

by · 12 ianuarie 2024 · 0 comments · Cultura, Idei, Literatura
O fotografie a timpului ( XI)

O fotografie a timpului ( XI)

Iar atunci când vocile şi culorile se sting, treptat, tot ceea ce mai rămâne, în inimile celor care iubesc, este urma care nu se poate şterge a paşilor de demult, asemeni unui ecou ce străbate marile camere ale copilăriei pierdute. Căci trecerea înseamnă, înainte de toate, comuniunea care se ţese, […]

by · 5 ianuarie 2024 · 0 comments · Cultura, Idei, Literatura
O fotografie a timpului ( X)

O fotografie a timpului ( X)

Despărţirea face să se nască un nou anotimp al inimii, o toamnă fără de capăt în care murmurul şi şoaptele alungă cuvintele, iar gesturile zilei trezesc din adormire gesturile zilelor care au fost. Căci oamenii orbi, oamenii mediocri, oamenii care se agaţă de vieţile lor ca de un ciot sângerând, […]

by · 29 decembrie 2023 · 0 comments · Cultura, Idei, Literatura
O fotografie a timpului ( IX)

O fotografie a timpului ( IX)

Şi nu mai este nevoie să te privesc în fotografiile noastre , ( atât de puţine şi de fragile, smulse vremii prin timida complicitate a aparatului ce suprindea mişcarea surâsului tău melancolic), de vreme ce suntem una, iar fiecare fragment de oglindă în care mă contemplu readuce spre noi doar […]

by · 22 decembrie 2023 · 0 comments · Cultura, Idei, Literatura
O fotografie a timpului ( VIII)

O fotografie a timpului ( VIII)

Şi nu am visat niciodată atât de intens , de dureros şi de frenetic ca în aceşti ani ce au urmat morţii tale, de parcă tot ceea ce ziua reprima,cu lumina ei neîndurătoare, se refugia în noapte, atingând incandescenţa pe care numai cei ce au iubit o pot simţi, în […]

by · 15 decembrie 2023 · 0 comments · Cultura, Idei, Literatura
O fotografie a timpului ( VII)

O fotografie a timpului ( VII)

Cuvintele romanului nostru de dragoste au crescut, temerar şi visător, din materia despărţirii: trezite în noi de moarte, ele au căutat drumul sore lumina zilei, trecând prin vămile de vis şi de negură ale somnului magnetic. Şi astfel am păşit pe un pământ pe care nu ni-l putusem închipui niciodată, […]

by · 8 decembrie 2023 · 0 comments · Cultura, Idei, Literatura