Înainte de a fi Focşaniul meu, Focşaniul a fost al mamei mele şi al părinţilor ei. Iar această continuitate îndrăgostită face parte acum din mine, ca şi cum ar fi rămas unica mână cu care o mai pot atinge şi unica voce cu care o mai pot convoca, ca umbră […]
Scriind aceste note din jurnalul despărţirii, le simt de parcă ar fi acele pagini pe care ea însăşi le-a imaginat, ca pe un text ce aşteaptă să fie transcris: toată îndelunga ucenicie a discreţiei şi a devoţiunii este, în fine, topită în cuvinte, toată tăcerea anilor în care truda a […]
Mi-aş dori ca vocea din aceste pagini să nu fie vocea mea,ci să devină, treptat şi diafan, însuşi glasul ei. Mi-aş dori ca imaginea din aceste pagini să nu mai fie chipul meu, încremenit în singurătatea doliului, ci să fie chipul ei, luminat de un soare ce este împăcat cu […]
Există o anume discreţie a fericirii: este acea discreţie care împiedică dezvăluirea abruptă şi cultivă, tenace, simplitatea calmă a sentimentelor. Există o anume discreţie a fericirii: este acea discreţie ce domesticeşte timpul şi dăruieşte celor care o cunosc seninătatea împăcării cu moartea ce va veni. Există o anume discreţie a […]
dedicat mamei mele, Mihaela Stanomir Patria pe care Vladimir Nabokov o locuieşte până la capătul zilelor sale, în exil, este limba rusă. Şi poate că geniul cu care Nabokov a remodelat o altă limbă, cea engleză, se datorează acestei dragoste care nu trece şi care îl urmăreşte, ca un spectru: […]
Moartea instituie o graniţă a intimităţii. Iar textul care se scrie despre cei care nu mai sunt traversează, delicat şi timid, linia pe care omul o mai poate trece doar în clipa în care corpul trecător dispare, spre a lăsa loc substanţei amintirii. Moartea instituie o graniţă a intimităţii şi […]
De câte ori revin, pe aceste cărări ale dorului, spre locul de unde toate au inceput, revăd camera din faţă a casei noastre din Focşani, Alexandru Golescu numărul 12: de undeva, de foarte departe, presimt contururile unor umbre şi am în nări, din nou, parfumul de levănţică ce orna, sinbolist, […]
În aceeaşi zi în care Marcel Ciolacu anunţa depunerea moţiunii de cenzură, Gabriela Firea îşi dezvăluia, cu aplomb demagogic, imaginea viitorului rezervat Bucureştiului. Capitala kitsch îşi are , de ieri, lista de consilieri menită să îi garanteze continuitatea în vulgaritate, incompetenţă şi degradare urbanistică. Pesedismul doamnei Firea, folcloric şi creativ, […]
Destinul lui Virgil Ierunca este acela al generaţiei căreia îi aparţine: o generaţie strivită între blocurile tectonice ale unei istorii populată de tirani şi de sicofanţii lor. Opţiunile înfăţişate au fost cât se poate de tranşante: acomodarea prin capitulare, închisoarea, exil interior sau emigraţie. Drumurile veacului trecut au fost trasate […]
Pentru mama Focşaniul a fost casa pe care nu a părăsit-o niciodată: trupul ei trecător se odihneşte alături de cei care s-au dus, înaintea ei. Şi dacă am învăţat să iubesc acest oraş în care s-a strâns întreaga mea Moldovă, este pentru că am trecut, amândoi, prin ucenicia îndepărtării şi […]
