Dacă
Sunt ceea ce devin, Dacă mă las lucrată De timp, până apun. Dar dac-aș deveni Ceea ce sunt – ecoul Divinului ca dor, Atunci sângele meu S-ar face apa vie, Pe care ar pluti, Și azi, Nedespărțirea…
Sunt ceea ce devin, Dacă mă las lucrată De timp, până apun. Dar dac-aș deveni Ceea ce sunt – ecoul Divinului ca dor, Atunci sângele meu S-ar face apa vie, Pe care ar pluti, Și azi, Nedespărțirea…
credit foto: RĂZVAN LAZĂR Soarele îi intrase în ochi. Verile deveniseră fierbinți. Nu-l mai deranjau apusurile dintre betoane, se obișnuise să trăiască așa. Știrile, pe orice canal s-ar fi uitat, spuneau același lucru. Iernile însă i se păreau mai scurte, simțea că îmbătrânește. Marea îi intrase în ochi. Dimineața, la […]
de a devoala o serie de stupizenii, academice chiar, există dar fiind la începutul lunii iulie mă voi referi doar la denumirea așa zisei luni a lui cuptor. La momentul potrivit „vorbim” și despre alte luni stâlcite, însă nu de media de data aceasta… În calendarul roman iulie era luna […]
nu este nicidecum o noutate în planul relațiilor interumane, dimpotrivă devine firească mai ales în sfera politicului. Cu un minim de cunoștințe o putem încadra în sfera lui nil mirari, adică nimic să nu ne mire. Desigur neplăcută e pentru cel trădat, fără certitudinea că ar fi mai bun decât […]
Circul care se desfășoară de mai bine de o lună în Patrie amintește printre altele de expresia horațiană circus fallax, adică circul înșelător, pornind de la realitatea romană conform căreia – în traducere ca să n-o lungim- „în zidul exterior al Circului erau deschise mici prăvălioare în jurul cărora roiau […]
Brusc personajele din piesă, Care-și luau ceaiul în grădină, Își încetară conversația, Cu ochii ațintiți spre poartă. Rămaseră ca nemișcate, Un ceas, până când cititorul, Furat de gânduri, în departe, Se-ntoarse să-și reia lectura. La geam, deja, se înserase. Se ridică. Aprinse lampa, Se cufundă iar în fotoliu, Cu cartea-n […]
foarte pe scurt. După exact o lună vădind parcă o punctualitate nefirească, gâlceava generată de împărțirea puterii și implicit a conducerii pare să se fi ostoit, pe moment. În fapt a fost o firească respectare a înțelesului termenilor cărora le sunt robiți politicienii, adică clasic zicând nil novi sub sole […]
(suicidul, actul suicidal mai savant dar cu același efect) apare, regretabil, destul de frecvent în opere, cel mai adesea cu motivație sentimentală, ca un act de supremă disperare. Leonora din Trubadurul se sinucide sperând că totuși l-a înșelat pe conte, salvându-l pe Manrico… Eroare. În Lucia di Lammermoor, Edgardo într-o […]
reprezintă indubitabil atuul mijloacelor media audio vizuale. Deloc întâmplător neîncrederea consumatorilor se situează de fiecare dată în jurul procentului de 70%. Se ajunge la o atitudine care sfidează democrația în măsura în care „cine nu e cu noi, e împotriva noastră”, sugerând parcă faptul că unele lucruri nu s-au schimbat. […]
,,Încep să nu mai fiu geloasă. Prin scris se duce, se vindecă. M-am întors la Drumuri și la terapia prin scris, la acest medicament miraculos. Cuvîntul vindecă, cuvîntul arde suferința. Cuvîntul este energie. Cuvîntul este eliberator. Cuvîntul este viața mea. Cuvîntul m-a scos din disperarea morții copilului meu. Și cînd […]