“Autoapărarea unui om politic”, tradusă acum magistral de Smaranda Bratu Elian şi prezentată in ediţie bilingvă ȋn “ Biblioteca Italiană”, este oglinda în care se poate zări ceva din chipul celui care a fost Francesco Guicciardini. Exerciţiul retoric din aceste pagini este mai mult decât justificarea unei direcţii de politică […]
Operând cu estetici precum cea a răului, a şocului sau a misterului, Barbey d’Aurevilly, în „Diabolicele”, redă răului ceea ce este al răului, adică partea sa de sublim. Caută, prin mister, şoc şi neînfricare faţă de abominabil să transforme răul într-un fapt estetic. Iar estetizând răul, recuperează din el, ceea […]
Revenind la „Ioana” lui Anton Holban şi la amănunţitele discursuri literare, care se opresc, ca atâtea alte discursuri din literatura română interbelică (şi nu numai), la investigarea misterului feminin. Amestec de „cherchez la femme” și mister feminin nedezlegat, totuși personajul feminin din „Ioana” nu este în centrul romanului lui Holban, […]
Celor însetaţi de misterul catifelat al paginilor mateine literatura lui Barbey D’Aurevilly le poate deschide o poartă spre acelaşi domeniu al tainei şi al extraordinarului. Căci, asemeni lui Mateiu I. Caragiale, Barbey nu poate fi un scriitor degustat decât de o comunitate de iniţiaţi; prin tematică şi prin frazare, arta […]
Ana Bladiana este întruchiparea acestei voinţe a spiritului şi a libertăţii de a triumfa. În contra cenzurii, a interdicţiei, a tiraniei arta sa a ilustrat , cu vitalitate vizionară, un model al demnităţii creatoare: nepătată de zgura compromisului imund, literatura sa este dominată de un sens al inovaţiei, dar şi […]
Printr-un joc al destinului, evocat de Marius Chivu în postfaţa la remarcabila sa traducere, prozele din “ Elefant “ sunt unul dintre testamentele lui Raymond Carver. Între artă şi moarte se ţese o tainică relaţie, ca şi cum textul ar fi o oglindire fugară a trecerii înseşi. Şi poate că […]
Destinul lui Radu Petrescu este destinul unei priviri. Opera sa este istoria, delicată şi polifonică, a unui text menit să le cuprindă pe toate. Radicalismul său estetic era, în cele din urmă, un radicalism etic. Sub masca cotidiană a unui personaj oarecare, sortit unei profesii oarecare, se afla un insurgent, […]
Victor Ieronim Stoichiță propune, în mini-eseurile “Vezi? Despre privire în pictura impresionistă”, explorarea unei definiții mai neconvenționale a picturii impresioniste, susținând că acest curent nu e doar opoziție faţă de academism, ci și un fenomen radical care oferă ceea ce se numeşte tematizarea unei „noi priviri” limitate, obstrucţionate. Perspectiva autorului […]
Şi poate că moartea nu este decât stingerea privirii cu care ne este dat să mai ajungem acolo unde destinul ne chemase de demult, în clipele în care ni se părea că lucirea dragostei va fi fiind eternă. Şi poate că moartea nu este decât amuţirea şoaptelor cu care privirea […]
Ioana Pârvulescu aparţine unei rare şi misterioase familii de autori din literatura română: comunitatea de spirite în care se înscrie este definită prin aliajul, unic, de graţie,melancolie şi precizie vizionară. În cazul Ioanei Pârvulescu, ca şi în cazul unor E. Lovinescu . G. Ibrăileanu sau G .Călinescu, vocaţia critică trăieşte […]
