La rândul lui, Imre Toth mi-a vorbit odată despre deosebirea dintre meseria de turnător în Est şi în Vest. Imre susţinea că, în Occident, a fi informator este o chestiune de vocaţie, iar informatorul este un profesionist, plătit ca atare de poliţie, prin contract, pentru serviciile pe care le face. […]
Debutând, la 33 de ani, cu volumul În margine (1995), Nicolae Coande a devenit în scurtă vreme una dintre vocile cele mai puternice şi mai clar conturate ale anilor ’90. Poezia sa a rămas o probă a constanţei, fiind considerată la superlativ – în ciuda miopiei, sau a inaderenţei, unei […]
„Es kommen kalte Zeiten, das Zeitalter der Fische” Ödon von Horváth, „Jugend ohne Gott” (1937) „Tineri fără Dumnezeu” este al treilea roman al scriitorului cosmopolit de origine austro-ungară Ödon von Horváth, apărut în 1937 și tradus deja, până în 1938, în opt limbi. În limba română nu a fost tradus […]
Receptarea jurnalului de existenţă al lui Alice Voinescu este una esenţial frustrată, înşelată, contrariată. Monica Lovinescu se declară profund dezamăgită de vertijurile sentimentaloide ale acestei scriituri intime. Nicolae Manolescu constată o supralicitare a veleităţilor literare ale aceluiaşi jurnal. Dan C. Mihăilescu apasă pe dimensiunea (u)morală şi didactică a scrierii, iar […]
În discursul rostit la decernarea premiului Nobel, Llosa a ținut să insiste asupra capacității literaturii de a trezi în cititori atitudinea civică și disidența, exprimându-și încrederea în puterea subversivă a acesteia: „Din peşteră până la zgârie-nori, de la bâtă până la armele de distrugere în masă […], ficţiunile literaturii au […]
Prea adesea suntem tentaţi să credem că destinul intelectualului autohton stă, inevitabil, sub semnul teribil al compromisului, turpitudinii şi indecenţei. Prea adesea ni se spune că Opera, invariabil ortografiată cu majusculă, este alibiul ce scuză cedările morale şi alianţa cu demonii istoriei. Prea adesea ni se explică, pe un ton […]
1937 15 februarie Iar au trecut lucruri mari peste mine. Despărţirea de Stello, la început din convingerea că trebuie făcută. Am înţeles că sunt lucruri care nu se rezolvă de la sine, ci numai cu violenţă, deci nu ar fi fost expresia sinceră a fiinţei mele. Ar fi fost placajul […]
1955 10 mai Dragoste, am ajuns o mare leneşă la scris. Din ziua de 4 mai, când am predat traducerea, îmi tot propun să scriu şi nu izbutesc! Evenimentul de seamă – moartea lui George Enescu; mi se pare fals să scriu „moartea”, îl simt mai viu ca oricând, liber, […]
13 mai Am o poftă mare să lucrez, să scriu, dacă n-aş fi mereu întreruptă. Moartea lui G. Enescu m-a întristat foarte. Şi totuşi îl simt prezent. Toate cuvântările, articolele îl evocă mai mult sau mai puţin. Pot spune cinstit că din cele citite şi ascultate cea care mi s-a […]
1938 19 iulie A murit Regina [Maria] noastră iubită! Mi se pare că mă despart de un prieten mare. Ce curioasă reacţie! O durere, o tristeţe, nu vie şi totuşi pătrunzătoare. Se termină o epocă mare, dintr-un punct de vedere, uşoară, din altul. Cu zâmbetul ei se duce parcă acea […]
