Oamenii au nevoie nu doar de informaţii, ci şi de semnificaţii (Coman, 2016, p. 295), iar jurnalismul, ca profesie, şi mass-media, ca sistem, le oferă informaţii selectate şi încărcate cu o anumită semnificaţie. De aceea, ştirile sunt căutate de public şi creditate cu mare încredere de acesta, o încredere construită […]

Mai mulţi cercetători vorbesc despre criza cognitivă continuă pe care o trăiesc societăţile în ultimele decenii. Trăim sub imperiul convingerilor pe care ni le formăm într‑un mediu bombardat şi chiar suprasaturat cu informaţii, multe dintre ele cu un slab suport ştiinţific sau empiric, iar unele dintre ele vădit construite în […]

Influenţarea şi manipularea informaţiei sunt la fel de vechi ca informaţia în sine. În Biblie, începuturile istoriei omenirii sunt marcate de o strategie de manipulare, prin viclenia şarpelui care a convins‑o pe Eva să muşte din roadele pomului cunoaşterii binelui şi răului, aceasta la rândul ei convingându‑l pe Adam. Supunerea […]

Prima lucrare păstrată în istorie care introduce dezinformarea, manipularea şi înşelăciunea ca elemente ale actului de guvernare, mai spune Bogdan Teodorescu, este tratatul Arthaśāstra (în traducere, „Ştiinţa statului”), scris în jurul anului 250 î.Hr. şi atribuit lui Kautilya, mentor şi înalt consilier al împăratului Chandragupta, cel care a constituit Imperiul […]

Dat fiind că organizaţiile de presă se confruntă cu un flux haotic de infor­maţii şi evenimente, dar şi cu o serie de cerinţe şi constrângeri impuse de procesul de producţie, arată Coman (2016, p. 297), ele sunt obligate să dezvolte şi să impună un set de reguli care să organizeze […]