„Povestea slujitoarei” este o teribilă distopie sexuală. Într-o lume orwelliană antifeministă, Big Brother a fost înlocuit de un Dumnezeu coercitiv, veterotestamentar. Un Dumnezeu în care nimeni nu crede, dar de care cei mai mulți se tem. Margaret Atwood imaginează o lume distopică în care femeile nu mai sunt obiecte sexuale, […]
Jurnalele scriitorului elvețian Max Frisch (1911-1991) au fost traduse pe sărite, la fel ca jurnalele altor diariști europeni celebri. Un posibil motiv: credința că jurnalele ar fi material brut, nu literatură- de aici necesara primenire, reducerea la fragment, sinteza preferată întregului. Un jurnal nu este, totuși, o culegere de aforisme, […]
În lumea distopică imaginată de Zamiatin, fericirea nu e o opțiune personală, ci un program al Statului Unic, o ideologie coerentă în numele căreia complexul aparat al statului își poate dresa cetățenii. Programul fericirii este unul ascetic. Fericirea constă în suprimarea dorințelor și în absența durerii, a suferinței, a incertitudinii: […]
În distopia „Noi”, Statul Unic a împlinit o mie de ani. După războiul de două sute de ani, după eșecul capitalismului și al vechilor doctrine individualiste, omenirea a fost decimată și reformată. Umanitatea s-a autoexilat într-un spațiu aseptic bine delimitat de natura vie, sălbatică, incontrolabilă. Omul a reconstruit paradisul și […]
3 aprilie 2018 Primăvară neurastenică, migrene și nervi. N-am liniștea necesară studiului. Nu pot să termin nicio carte. Nimic nu mă satisface. L-am lăsat pe Matei la grădiniță plângând după mine. Pierd timp prețios pentru a gestiona probleme insolvabile. Nu mă recunosc. Îi copleșesc și pe ceilalți cu lamentațiile mele […]
Milan Kundera scria undeva că mobilul oricărui romancier este să-și exploreze, în spațiul literar, toate potențialitățile nematerializate ale ființei, toate ficțiunile posibile ale eului. „Contraviața” este ilustrarea acestei afirmații. Până la acest roman extrem de complex al lui Philip Roth nu pot să spun că m-a convins în totalitate scriitorul […]
Cartea nonconformistului filozof nietzschean Michel Onfray este în mai mică măsură un breviar al hedonismului menit să reabiliteze acest curent filozofic greșit interpretat (adevărata reabilitare survine în opera magna a lui Onfray: cele șase volume ale „Contraistoriei filozofiei”) și în mai mare măsură o deconstrucție lucidă și radicală a creștinismului […]
„Negarea morții” e o lectură capitală. În această supersinteză, Ernest Becker propune o revizuire/continuare/recalibrare a unor teorii care se luminează și se potențează reciproc pentru a permite cititorului accesul într-un panopticum al condiției umane. Spiritul tutelar al acestui studiu e Otto Rank. Personajele sunt Kierkegaard și Freud. Noua interpretare a […]
25 iunie 2017 „When you talk to other people, they lose interest-but when you talk to yourself, people want to listen in.” Acest citat din John Ashbery peste care dau în jurnalul lui Radu explică puterea de seducție tot mai evidentă (poate doar pentru mine?) a scrierilor biografice și a […]
Se spune că, spre deosebire de animale, noi, ființele umane, suntem incapabile să mirosim dezastrul. Instinctele ni s-au atrofiat într-atât, încât rămânem pe buza prăpastiei până când e prea târziu. Ne prăbușim în hău și abia atunci, precum Alice în interminabila ei cădere, medităm, tragem concluzii, facem legături. Prea târziu. […]
