Neîndoielnic există în societate (la noi și aiurea), la nivelul unor persoane, o dorință aproape sau chiar maladivă de a accede în funcții înalte; aproape firesc, căci societatea necondusă nu mai e societas, comunitate adică. Ascensiunea presupune însă spirit competițional care, spre a fi eficient necesită corectitudine și potență spre […]
Dacă n-ai fi transcris totul din Hans Cris- tiananmen Ander- zen, în Salamander, pe pagina patruș- unu,-a mea, ce teatru-și mai redeschidea, prin părțile noastre, porțile, cu una, cu două- Trei surori în deceniul acela, nouă?
In Canada micile obiecte, chiar găsite de altcineva, se aruncă. Cine nu pierde, în bloc, câte o șosetă în sala mașinilor de spălat, sau câte o mănușă scapată prin parcare? Zilele trecute veneam de la spălat cu un căruț de cumpărături pe care era cocoțat coșul meu cu rufe curate […]
Edward Thomas Ploaie Ploaie, ploaia de la miezul nopții, nimic altceva decât ploaia nestăvilită Bătând cabana asta tristă, și singurătatea mea, și pe mine Amintindu-mi că voi muri Și nu voi mai asculta ploaia, și nici nu-i voi putea mulțumi Că m-a spălat și m-a făcut mai curat decât […]
Ianuaric privind, deci cu o faţă și spre ultimele trei decenii, se poate constata progresul făcut de poporul român în procesul de trecere de la aplauze regizate (dar multe sincere!) la spiritul critic; acesta din urmă însă, sub semnul „uitării istorice” (des citatul Noica) şi, implicit, nu o dată, a […]
Cine-ți mai întinde azi o Mini- mobră când ești sub lini- e după admiterea la ghizi turistici pentru omizi la vârsta de câteva strănuturi distanță de-a fi fluturi, fără să-ți ceară, în schimb, altceva decât să te plimbi până umpli cu florile părului tău Poienele Mărului?
Sylvia Plath Maci în octombrie În această dimineață, nici norii de soare nu-și pot duce rochiile Nici femeia din ambulanță A cărei inimă roșie înflorește, miraculos, prin palton — Un cadou, un dar de iubire Nicidecum cerut De cerul Palid și înfricoșător Care-și aprinde monoxizii de carbon […]
Dialoguri și repere. Podcast SPANDUGINO. Cu Andrei CORNEA:
Nu aveam câte răngi aș fi vrut, La țigănci când citeam, ca Rocky, prin pleoapele ochi- lor, totul în Cine- ma Patria despre tine.
Florence Welch Furie Mă tem că întrăm într-o epocă a furiei, Acolo unde numai furia va fi considerată un atu Iar cel blând va fi batjocorit, apoi mâncat. Celor cu vocile blânde li se vor tăia limbile, Ca pedeapsă pentru a nu le fi folosit corect Nu știai – […]
