Suntem martorii unei noi și recente forme de plagiat: folosirea Inteligenței Artificiale (IA) fără a fi semnalată autor la trimiterea un text pentru a fi publicat.
La ora actuală, autorul Thélyson Orélien – cetățean canado-haitian – este acuzat de plagiat în urma publicării romanului C’était ça ou mourir (A fost asta sau moartea).
Scriitorul a recunoscut responsabilitatea sa pentru plagiatele comise acum zece ani și cere scuze. Textul este intitulat Ce roman que j’ai écrit (Romanul pe care l-am scris) – și a fost transmis pe 13 octombrie 2026 Agenției France-Presse (AFP). Simultan, autorul neagă categoric acuzațiile privind folosirea Inteligenței artificiale.
Urmărind canelele canadiene franceze, am aflat imediat știrea și am făcut legătura cu apariția și disponibilitatea crescută a Inteligenței Artificiale (IA) în toate domeniile, inclusiv ale literaturii și artei. La ora actuală, oricine poate folosi IA pentru a-și ilustra cărțile, chiar și pentru a scrie pasaje din ele, pentru a publica traduceri, sau pentru a genera critica literara a unei cărți. Ba mai mult. Le poate semna cu numele său fără să menționeze folosirea IA, mai ales că deocamdată nu există nicio reglementare legală sau de ordin moral și etic în acest sens.
Desigur, etica profesională și moralitatea individuală a autorilor serioși există și ea se manifestă, încă, din fericire. Dar și aici sunt excepții. Există autori care trimit același text la mai multe reviste, fără a semnala acest lucru.
Cât despre plagiate, știm bine ele că au existat dintotdeauna. Ele sunt condamnate prin lege pentru folosirea lor în texte care sunt plătite autorului, deci în cazul in care plagiatorul are un interes de câștig material, sau când e vorba de a obține un titlu, doctorat, de exemplu. Plagiatul e considerat furt și e condamnat.
Dar ce ne facem cu cei la care interesul nu e neapărat material, ci mai curând publicitar? Sunt – la ora actuală – multe persoane în căutare de celebritate, care vor să-și facă un nume, scop pentru care plătesc fie publicarea unor cărți fie, mai modern, accesul la IA pentru a fi publicabili online. Cu aceștia cum rămâne?
Cum va ști un editor – bucuros de a da cuvântul cât mai multor colaboratori – dacă semnatarul este cel care a scris textul, sau este IA care a fost folosit extensiv și nedeclarat? Iar cititorul cum va deosebi, neavertizat, faptul că a fost înșelat?
Desigur, IA este un mare progres al omenirii și multe facilități se folosesc fără a fi necesară semnalarea utilizării ei. Acest lucru se produce de obicei în știință – medicină, astronomie, biologie, chimie, etc. – unde tehnicile IA sunt de mare ajutor omenirii. Programatorii și oamenii de știință colaborează deja de multă vreme în aceste domenii.
Dar în arte plastice, literatură, muzică și alte forme artistice, folosirea IA ar trebui semnalată. Suntem la început, nu există încă regulamente, ne bazăm pe cinstea oamenilor. Dar cinstea, în anumite cazuri, trebuie direcționată, supravegheată și impusă, prin mijloace potrivite.
Iată o temă la care lumea încă nu s-a gândit, dar a venit momentul să deschidem bine ochii. Pentru că peste tot există, pretendenți, persoane setoase de celebritate, iar cei de bună credință, editorii creduli, pot cădea într-o capcană neplăcută pentru reputația lor…
În cazul scriitorului canado-haitian Thélyson Orélien, cum și cine a descoperit plagiatul și folosirea IA? Iată răspunsul la întrebare: controversa în jurul romanului menționat a bulversat lumea literară în septembrie 2026 când, pe data de 25, Academia Goncourt (autorul trimisese cartea acolo) a retras romanul din prima selecție, invocând plagiatele din scrierile anterioare ale autorului și afirmând că analizele textului invocă o folosire intensă a Inteligenței Artificiale pentru redactarea acestui roman.
Desigur, Academia Goncourt are o un mecanism avansat de detectare a fraudelor literare, ceea ce e meritoriu. Dar poate că și editurile mai mici, din România, ar trebui, să dea atenție acestei perioade de început, în care, pe neobservate, se poate insera – ca peste tot – nedorita fraudă de plagiat prin folosirea nedeclarată a inteligenței artificiale, IA.
Notă: Articol apărut în formă inițială în revista Vatra veche 10 / 2026
