79.Poeziua de duminică
Mă tragi de mână cu Unamuno, „Trăiască moartea!”, când strig din partea dreaptă la Negură până se-nnegură, ca-n treizeșic- șase-n Buick?
Mă tragi de mână cu Unamuno, „Trăiască moartea!”, când strig din partea dreaptă la Negură până se-nnegură, ca-n treizeșic- șase-n Buick?
O ceașcă de Illy-n Camera de Chihlim- bar pentru curaj pur în Ermitaj, cu Sânpetru cel Mare, când e el însuși, în amurgul cât Sankt Petersburgul?
Cât sunt Meseria de-a trăi-n Fâșia Casa de pe Messenger, piețele cu frezii,-n ger, îmi țin de pereche florii la ureche să stau drept în cui când o să mă pui.
„Creta desnuda-s”, mi-ai spus la Judas Priest, și, c-o mână întinsă până la tine,-n palmă, am scris: „Ce calmă e marea! Greta, zburăm în Creta?”
Ne vedem ca pentru totdeauna-n centru, pe pietrele cubi- ce, poimâine, Ruby Tuesday, unde crabii sirenelor clubby se prăjesc de Idele lui Marte în Videle?
Ce seară! De vreo două clipe Oe- Deep Purple te-acoperă cu privirea-n Operă, de parcă-ntre rochii nu și-a mai scos ochii de mult ca-n ianoire Désir sau mai rar.
Crezi că, dac-am intra în a doua natură, draga mea din Pessoa, cu una din zilele de naștere ale noastre, ca o recunoaștere, nu i s-ar înroși oare fragii pădurii, sau vom face ravagii și mai mari decât din Codul burelor mamifere citindu-le murelor?
Nu mai punem niște LS Delilah-n coșuri la Delhaize, dacă suntem Jack, pe OL X, și vrejul de fasole, și de mâine într-o nea de-altădată vom vedea cum fiecare, ca pe-o viță- de-vie, urcă-n lapoviță?!
Să mă-ntreb de ce ți-o fi ieșit din Mezzo- soprania,-n ruj, prin TVR Cluj, zâmbetul nu foarte departe de Arte, precum Golful Persic e de Flori în Piersic?
Facă-se de Sa- voya ta așa: fie Prințul Jaj- gen între noi doi toată noaptea as- da, ce ne-a rămas un bagaj de mână pentru Semilună!