Era pe val să țeși, de-a fir a păr — ca Indira să-ți ieși din pusti- etate spre Usti- nov —, la al Doilea Război Punic, sensul unic pe strada șahului și-a șa- hinșahului și-așa mai Depar- adieu, depar- te, când Vama Veche-și da seama că la terasa Ide- le […]
Dintre toți anii noștri cu ghimpi în patru anotimpi, ce scoteau pe revelioane câteva milioane bune de petale, roșii la vale, galbene la deal și albe când încălecam pe un cal de trandafir putere în luna de miere, astăzi îl mai ții minte doar pe cel ce-a făcut aprindere de […]
Dacă tot se spune, și dacă-mi scapă ceva, trezește-mă!, că suntem apă sau ceea ce mâncăm, adică lucruri, atunci dă-mi voie, draga mea, să te invit în Ada Kaleh să recitim Nada florilor, la o terasă, pe smartphone, într-o seară în ton cu viața noastră în pat înainte cu mai […]
Ningea, și-n frizerie, pe seama zăpezii, se băgase lama, iar ca dovadă, într-un prosop alb, stătea fereastra cu crengile de plop fără suflare, dar uneia, ca rabia,-n câine,-i mai spumega vrabia care ciripise că iese x la Catania-Cremonese, în ciuda părerii că se joacă pe-o vioară Guarnieri, și-acum se pregătea, […]
Dintre toți anii noștri pe ghimpi, în patru anotimpi, ce scoteau pe revelioane câteva milioane bune de petale, roșii la vale, galbene la deal și albe dacă-ncălecam pe un cal de trandafir putere în luna de miere, astăzi mai ții doar la cel ce-a făcut aprindere de bujii, când ai […]
Astăzi de ce ți-e greu să crezi că peste nouă județe și nouă ore, pe-o vreme uni, s-a născut, odată, la Juni- mea, dulce ca o bacla- va scoasă din Facla, o seară și, după ce Săptămâna scrisese despre ea, trecuse în mâna ta și începuse pe loc să te […]
Se făcea, la ora acelei după-amieze târzii, a Ellei Fizgerald, către amurg, pe Radio Luxemburg, că aș fi fost Premiul Gopo, c-un anticariat în Moscopo- le și unul din robii tăi de pe strada Zenobi- a, cea plină de buchi- niști, dacă pe o muchi- e a mesei mele cu […]
Ce ne mai semănau anii cu TIR-urile Scani- a din ziua de-atunci când urcam pentru munci apicole, la pas, umbra salcâmului, de parcă-n La Paz inspiraserăm și-am fi uitat pe o șiră a spinării de fluture cum se expiră, încât: „Pierde-te în iarba verde de acasă, la cine- ma, lângă […]
Dacă ne-am fi împărțit Dacia ca pe Cehoslovacia, cu o graniță pe ceea ce-n genunchiul tău e viteza a treia, fiindcă de fapt cred că m-aș fi săturat să dau vina pe Colibași, urcând cu tine în slava cerului, draga mea Bratislava, cu străzile numai un zumzet, ca Albina satelor, […]
În amiezele din vecii șaizecilor-nouăzeci- lor, după ce aflam, la Sulina, câți centimetri are Ira Iranlina și-mi lăsam în pace să cadă la patru ace uniforma din fire pe mine de pregătire pentru apărarea patri- ei, cu mâna pe atrii, alergam, ca după carul mare, autocarul tău repetându-mi că proba […]
