Până și o banalitate eternă precum „iubirea nu are hotare” poate fi genial și unic exprimată; o face Mozart în Răpirea din serai. Întâlnirea lumii creștine europene cu cea musulmană este văzută de Amadeus prin cel mai uman sentiment: iubirea (și ura conform lui Catullus odi et amo) . Nu […]
Regretabil, pandemia virală a adus cu sine o accentuare vizibilă – nu neapărat numeric – a cazurilor de manifestări comportamentale… pandemice de odinioară în rândul cetățenilor. Evident, ne interesează ce e la noi; nici cei de „dincolo” nu duc lipsă de „manifestări” și manifestații, dar e treaba lor. În fața […]
Printre întrebările pe care și le-au pus adesea cercetătorii antichității clasice a fost cea referitoare la foste valori pierdute în timp, definitiv (sau nu!), despre care știm că au existat, din referințele autorilor vechi (Strabon, Pausanias, Plinius Maior et caeteri); problema e dacă în general o operă de artă aflată […]
Până la urmă, probabil că afirmarea atâtor flecari toxici, palavragii bine stipendiați pentru a-și da cu părerea în orice alt domeniu decât cel în care au vreo pregătire (?), nici nu ar fi o tragedie națională dacă nu ar face rău Țării sau poporului. Eventual, dacă îi asculți, fie […]
Până să ajungă în varianta electrizată, ca instrument definitoriu pentru muzica (încă) non clasică din a doua jumătate a secolului XX, chitara a parcurs un drum îndelungat; după unii ar fi din Egiptul antic, după alții, prin etimologiile propuse, ar fi din Persia (deci persană) sau Arabia (deci denumire arabă); […]
Numeroși studenți m-au întrebat de-a lungul anilor cum de realizările lumii romane, clasice au rezistat în timp? Și nu doar construcțiile dar și principiile, adică nu doar materialul ci și spiritualul. O primă explicație ar fi că totul s-a făcut respectând fără vreo abatere principiul respingerii imposturii. Unul dintre fundamentele […]
Ironie istorică sau nu – oricum nu mai contează – din opera germano-danezului Dietrich Buxtehude (1637-1707) s-a pierdut o mare parte; cu toate acestea s-a păstrat suficient cât să fie considerat unul dintre stâlpii fondatori ai barocului german. El s-a declarat, pare-se, toată viața danez poate pentru că s-a născut […]
vine aproape firesc după primul; și nu mă refer la vreo operă, nefiind oricum duminică, ci la acțiunea secventă decapitării unor statui. Dacă anihilarea capului (statuar, desigur) mai lasă vreo speranță, scopul fiind înlocuirea cu un altul, actul doi, adică martelarea e un fel de finis coronat opus în măsura […]
Ironie istorică sau nu – oricum nu mai contează – din opera germano-danezului Dietrich Buxtehude (1637-1707) s-a pierdut o mare parte; cu toate acestea s-a păstrat suficient cât să fie considerat unul dintre stâlpii fondatori ai barocului german. El s-a declarat, pare-se, toată viața danez poate pentru că s-a născut […]
Pentru orice amant al operei, duetele reprezintă un moment de împlinire auditivă și, adesea, sentimentală. Poate și de aici numeroasele ediții de „duete celebre din opere” de-a lungul timpului. Analizând fie și la suprafață lucrurile, constatăm că există trei posibilități: duetul format din ea și ea (ca interpretare, nu neapărat […]
