adică dorința de mai rău (peior fiind comparativul lui malus, rău) este cert definitorie pentru o bună, rea adică, parte a mediei audio vizuale, mergând inevitabil până la minciună și exagerare sfruntată; combinată și cu un pronunțat grad de semianalfabetism, rezultă ceea ce auzim și vedem cotidian, fără putința de […]
Am mai scris-o și o repet: marea muzică e dincolo de etate, naționalitate, religie, culoare, orientare politică sau sexuală și alte amplificate mizerii ale realității imediate; să lăsăm deci de o parte vizual și implicit mediatic – fie și cât ascultăm divinele mesaje muzicale – scabroasele manifestări ale unor […]
Pentru oricine a devenit evident în ultimele luni că media audio – (mai ales) vizuală și-a accentuat impostura omniscientă devenind un element constipant al simțirii și gândirii colective (a nu se înțelege coagulant); interesul nedeclarat dar limpede e acela de a-i duce pe cetățeni la o constipatio animae et mentis […]
Considerată pe bună dreptate de melomani ca una dintre ariile sublime din istoria operei, confesiunea finală a lui Cavaradossi este o sinteză a nefericitei sale experiențe vrute și nevrute în care erotismul s-a amestecat în mod malefic cu politicul vremii; ca întotdeauna (Puccini a fost un extraordinar psiholog) omul nu […]
Contrar unor (posibile) aparențe, nu fac parte din categoria cârtitorilor de servici(u) în toate domeniile, adică politic, economic, cultural, social și așa mai departe, fie și pentru că, așa cum avertiza Eminescu, imoralitatea înseamnă să te pronunți cu aplomb în sfere în care nu ai nici o calificare, expertiză – […]
Cert, afirmația lui Eminescu după care geniul e o nefericire, se adeverește cu atât mai pregnant cu cât este mai vădită genialitatea în creație. Un exemplu concludent îl reprezintă Niccolo Paganini; rămâne unul din cei mai mari violoniști ai tuturor timpurilor, chiar în lipsa înregistrărilor audio, pornind de la compozițiile […]
Interesant de remarcat faptul că în timpuri tulburi precum cele în desfășurare, nu doar viral, se reclamă mai puțin vicierea unor licitații strategice, deși milioanele de măști, mănuși, flacoane cu dezinfectanți vin pe … milioane de euro sau dolari. S-a mârâit ceva la început, unul din contractanți fiind o bucătăreasă, […]
În mod cert Scandinavia nu se poate lăuda cu multe nume celebre în muzica clasică dar cele existente au depășit de mult fiordurile și munții peninsulei; cauzele unei relative micimi numerice nu sunt clare; în secolul XIX, în romantism circula o teorie (aplicată și la noi de Costache Negruzzi în […]
adică „azi mie, mâine ție” este o sintagmă latină foarte în vogă în Evul Mediu când cultul morții era poate mai pronunțat chiar decât cel al… morților; ideea era aceea de a trăi mereu în așteptarea iminenței morții care, cum avertiza deja Cicero cu secole ante medievale, nu poate fi […]
Afirmam odinioară că există ceva adevăr în ideea că din Wagner e cam dificil să reții o arie, nefiind deci fredonabil. Despre uverturile wagneriene am scris și exemplificat deja. Ceea ce trebuie subliniat însă e faptul că măreția, grandoarea wagneriană se relevă poate cel mai bine în coruri. Nu greșesc […]
