Khufu și mama lui: constructorii de piramide   Egiptul a fost primul regat african consemnat de istorie, unul în care instituția regală reflecta o viață în care totul depindea de Nil și de soare. Orașele și satele sale erau presărate pe firul fluviului care făcea solul roditor. Soarele care străbătea […]

Nabucodonosor, regina lui și târfa Babilonului În 612 î.Hr., armatele dușmanilor Asiriei au încercuit orașul Ninive, ținându-l pe regele Sinsharishkun, fiul lui Assurbanipal, prizonier în orașul sortit pieirii. Cei 12 kilometri de ziduri au fost întăriți, porțile cele largi au fost îngustate, dar însăși mărimea acestei capitale mondiale o făcea […]

Monarhii tropicale: regii din Haiti și din Brazilia João se aflase multă vreme pe tron în locul mamei sale nebune, regina Maria, o isterică habotnică, bântuită de diavol și tratată în zadar de „medicul nebun“ al lui George al III-lea, Willis. Adevăratul dușman al lui João era soția lui spaniolă, […]

Otomanii sosesc în Europa: două castele și o nuntă Toți observatorii aceștia cu ochi pătrunzători fuseseră uluiți de oroarea care, în cuvintele lui Ibn Khaldun, „a înghițit multe din lucrurile bune ale civilizației și le‑a șters de pe fața pământului“. Petrarca s‑a întrebat: „Cum vor putea crede oamenii care vor […]

Hitler și tânărul rege FDR a trimis Marii Britanii cincizeci de distrugătoare și l‑a rechemat de la post pe Kennedy, neutralizându‑l abil cu oferta de sprijin pentru viitoarea lui campanie prezidențială. FDR, candidând pentru un al treilea mandat, lucru fără precedent, a câștigat președinția cu un scor zdrobitor9, ceea ce […]

Cuvânt‑înainte Descântecele sunt considerate de lingvişti ca reprezentând o enclavă arhaică a utilizării limbii române, în care se conservă miraculos forme gramaticale, cuvinte şi sensuri care au dispărut de multă vreme din uzajul obişnuit. În reprezentarea lexicografică, acestea alcătuiesc, în mod curent, o componentă explicită a corpusului utilizat. Ne‑am obişnuit […]

Ovid Densusianu: Limba descântecelor Descântecele au un pronunţat caracter conservator, permiţând, uneori chiar fără ca descântătoarele să‑şi dea seama, contactul cu o realitate istorică dispărută şi cu feluri de a o spune care au ieşit de mult din uz şi care ajung, ca atare, să fie deseori deformate în cursul […]

Alexandru Rosetti: Limba descântecelor româneşti În „Introducerea” la această lucrare, Alexandru Rosetti defineşte descântecul ca fiind „constituit dintr‑o formulă orală rostită de o persoană iniţiată, în scopul de a exorciza, de a conjura, de a izgoni o boală sau de a vindeca de boală un pacient” (p. 15). Autorul pune, […]

** Roluri magice Descântecele apar în cadrul unor interacţiuni speciale, atunci când nevoi legate de sănătate, căsătorie/căsnicie sau spor al casei (al gospodăriei) aduc faţă în faţă pe cei care le încearcă şi pe cei despre care se crede că le pot satisface. Voi atribui rolul de beneficiar şi/sau client […]

** A AFURISI Verbul a afurisi, de origine slavă (afurisati) sau neogreacă (aforizo), potrivit Dicţionarul etimologic al limbii române, are sensurile: (1) a arunca anatema asupra cuiva, a anatemiza şi (2) a blestema, a înjura (DELR; vezi şi CDER, art. 117). El se regăseşte în macedoromână (subst. afurisire) şi în […]