Obsesia romanului rămâne, chiar în aceste vremuri când ne căinăm pe toate tonurile că „nu se mai citeşte”, la fel de vie ca în bunele vremuri ale veacului al nouăsprezecelea. Toţi cei care au ţinut ori ţin în mână pana scriitoricească visează să fie romancieri (şi, dacă privesc în jur, […]
Aveam șaptesprezece ani și mă pregăteam să candidez la medicină, când am citit în românește trei povestiri de-ale maestrului Gabriel: una despre un înger bătrân, alta despre cel mai frumos înecat din lume, iar a treia despre candida Erendira. Aceste trei povestiri mi-au schimbat viața pentru totdeauna, întrucât am ales, […]
In memoria varului meu, doctorul Pedro Meneses Imber (1962-2014) Stiam ca era foarte bolnav, acum am aflat ca a incetat din viata. A fost un mare romancier, l-am citit, asemeni atator prieteni, ca pe o voce menita sa schimbe nu doar lexicul, ci si axele de coordonate ale literaturii. In […]
Feodor Sologub este, alături de Leonid Andreev, unul dintre cei care împinge experimentul abisal cel mai departe în proza rusă de dinainte de 1917. Marcat de amprenta simbolismului, supravieţuind în Uniunea Sovietică ca o umbră a unui trecut extinct şi îndepărtat, Sologub este, prin formula sa narativă şi prin impulsurile […]
„când dansezi nu poți muri” Doar 80 de pagini. Greu de etichetat. Roman (subintitulat un monolog), poveste de citit cu voce tare -, poem în proză, basm pentru adulți, piesă de teatru scrisă pentru un singur actor sau pur și simplu „altceva”, binecunoscutul Novecento al lui Alessandro Baricco este una […]
Incontestabil, iar sursele documentare abundă în această direcţie, “ Inima întunericului “ participă la un moment biografic ce este, simultan, unul individual şi colectiv. Rătăcirile celui care avea să fie Joseph Conrad în colonia belgiană nu pot fi separate de un timp care este cel al organizării imperiale a continentului. […]
Prima mea întrevedere cu directorul a fost ciudată. Nu m-a rugat să mă aşez după ce mersesem treizeci de kilometri în dimineaţa aceea. Tenul, trăsăturile, manierele şi vocea îi erau banale. Era de statură medie şi nu ieşea cu nimic în evidenţă. Poate doar ochii de un albastru obişnuit emanau […]
După câteva zile, Expediţia Eldorado a plecat în sălbăticia răbdătoare care s-a închis după ei precum se închide marea peste un scufundător. Mult mai târziu s-a aflat că au murit toţi măgarii. Nu ştiu nimic despre soarta animalelor, mai puţin valoroase. Fără îndoială că şi ele, ca noi toţi, au […]
Totul îi aparţinea. Mă făcea să-mi ţin respiraţia, aşteptând să aud sălbăticia izbucnind într-un râs de proporţii, care să scuture stelele de la locul lor încremenit de pe cer. Totul îi aparţinea – dar asta era o bagatelă. Important era să ştii cui îi aparţinea el, câte puteri ale întunericului […]
Eram ciudat de sigur de toate, în noaptea aceea. Chiar am renunţat la a mai urmări pista şi am luat-o la fugă într-un semicerc larg (murind de râs de unul singur, pare-mi-se) ca să ajung faţă în faţă cu zarva, cu mişcarea pe care o văzusem – dacă văzusem într-adevăr […]
