Nabokov vorbeşte
Imaginile lui Nabokov, cel din anii celebrităţii, sunt cele ale unui domn elegant, bizar, ironic şi baroc. Geniul său se ascunde în volutele limbajului.
Imaginile lui Nabokov, cel din anii celebrităţii, sunt cele ale unui domn elegant, bizar, ironic şi baroc. Geniul său se ascunde în volutele limbajului.
Mult mai târziu, avea să se gândească la ultimii doi ani de facultate ca la o perioadă ireală, care aparținuse altcuiva, o peri¬oadă scursă nu în ritmul regulat cu care era obișnuit, ci cu hopuri și poticneli. Secvențele se succedau și în același timp păreau izolate unele de altele, și […]
În biblioteca Universității, se plimba printre rafturile de cărţi, printre miile de volume, inhalând ca pe o tămâie exotică miro¬sul stătut de piele, pânză și pagini care se măcinau. Uneori se oprea, scotea un volum din raft și îl ținea o clipă în palmele mari care se înfiorau la atingerea […]
Într o zi, spre mijlocul celui de al patrulea an la Universitate, Archer Sloane l a oprit la finalul cursului și l a chemat în biroul lui să stea de vorbă. Era iarnă și peste campus plutea o ceață joasă și umedă, tipică Vestului Mijlociu. Cu toate că era aproape […]
— Văd că erai puțin mai în vârstă decât majoritatea studenților când ai intrat la Universitate. Aveai aproape douăzeci de ani, am dreptate ? — Da, domnule, a răspuns Stoner. — Și la vremea respectivă intenționai să urmezi programul de cursuri al facultății de agricultură ? — Da, domnule. Sloane […]
Sloane a spus într o doară : — Desigur, nu este neapărat nevoie să pleci. Înțeleg că nu ai posibilitatea să te întreții ? Stoner a clătinat din cap. — Ai calificative excelente în toți anii de studiu. Cu excepția – a ridicat din sprâncene și a zâmbit – cu […]
Dacă sunt într-o mulţime, uit, de regulă, că mă aflu între oameni şi mă simt cumplit de singur. Îmi aduc aminte cum de curând, la un spectacol cu Don Juan, am trăit această stare şi în timp ce se cânta, rămăsesem cu ochii ţintă spre un punct oarecare. Astfel am […]
Motto: „Despre lucrurile pe care oamenii le-au făcut cu pasiune nu se poate scrie fără pasiune.”–Richard Pipes Două au fost marile iubiri din viața lui Lenin. Prima, definitivă, absolută, non-negociabilă, pentru Revoluție. A iubit Revoluția cum un adolescent se dedică unei passione d’amore, cu toată ființa sa. A subordonat Revoluției […]
Nu se mai poartă visătorii. Doar visele înnăbușite care mai încolțesc timid, pe ici pe colo, pe la marginile slăbite ale carapacei de cinism tăios. Idealisme rușinos de asumat în vitrina dichisită de ochii lumii, patetice și iluzorii fiind. Dar vine iarna, și odată cu ea poveștile. Unele răsucite deasupra […]
Cadenţa conversaţiei înfocate din salon îi mai stăruia în urechi şi se gândea că poveştile oamenilor sunt o funcţie centrigufală, într o continuă fugă de gândurile lor. Cunoştea persoanele din Baden Baden doar din discuţii şi putea spune că nu le cunoştea totuşi deloc şi nici ele pe el. I […]