Ioan Stanomir (I.S.): Douăzeci de ani de „Polirom”. Suntem, în fine, în România capabili de a fonda tradiţii culturale, trecând peste un complex al adamismului şi al provizoratului? Lucian Dan Teodorovici (L.D.T.): E dificil să-mi dau seama cât suferim, în fond, de un complex al adamismului sau chiar de unul […]
Am citit candva o povestire a unui obscur scriitor din Republica Dominicana in care subiectul povestirii (poate si titlul) era gunoiul menajer. De fapt, doua personaje, colocatari pe aceeasi scara intr-o locuinta sociala, ajung sa se cunoasca, sa isi marturiseasca cele mai intime aspiratii, sa comunice direct si sincer prin […]
Legile lui Dracon prevedeau pedeapsa cu moartea şi pentru cei care se făceau vinovaţi de lene. E clar că dacă aş fi trăit în vremea aceea, aş fi sfîrşit în mîinile călăului. *** Adevăraţii leneşi sînt la fel de rari ca marii poeţi. *** Doar leneşii mai pot să […]
Spre seară am spintecat aerul ca două rachete, călare pe bicicletele Kenzel şi Mifa. Îmbătaţi de mirosul de tei, caprifoi, iasomie, ca două săgeţi am zburat pe străzile Eneas, Glad şi Cozia, între cei doi poli ai oraşului, Observatorul astronomic şi Centrul seismic. De parcă nu ştiu cine ne-ar fi […]
Aş mai fi putut s-o lungesc cu chicoteala şi veseleala dacă aş fi descris cum a decurs aniversarea mea rotundă, la care am invitat douăzeci şi cinci de prieteni şi unde am reprodus la scară o petrecere pentru nişte copii de şase ani (căci zeroul din coadă nare nici o […]
Ştiu precis că o singură dată în viaţă mi-ar fi plăcut să fiu un fel de Brăteasca-Voineasca. Dar înainte şi după – nu. Se întîmpla în vara lui 1980 şi băteam oraşul Tîrgovişte în lung şi-n lat alături de Mircea Horia Simionescu şi de Radu Petrescu. Poate o să scriu […]
Pentru că, începînd din 1980, ţin un fel de agendă-jurnal şi deci mie foarte uşor să reconstitui cam ce-am făcut (e drept, nu chiar în fiecare zi), cel puţin sărbătorile se decupează uşor. Am luat la rînd Crăciunurile din ultimii treizeci şi trei de ani, aşa cum le-am prins în […]
Nici microdecorul din hotelul Pekin, camera 457 nu-i uşor de reconstituit în cîteva cuvinte. Totuşi : cameră uriaşă, pat cît de patru persoane, cu baldachin de brocart galben, ca şi draperiile de la geamuri, birou imens, cu telefon şi lampă de 1 metru, cu abajur, pe un picior gros din […]
Dialog Robert ŞERBAN – Cristian PĂTRĂŞCONIU Cristian Pătrăşconiu (C.P.): A existat o zi, ceva anume în care ai ştiut că vei fi scriitor? O zi anume, o întîmplare anume, un declic exact pe care îl poţi repera în memoria ta? Ceva, spre pildă, de genul momentului celebru despre care a […]
Vladimir Nabokov, cel de dinaintea “ Lolitei”, ieşit din matricea unui exil rus cu care întreţine o relaţie tensionată şi ambiguă, nu este mai puţin bizar decât scriitorul care sfidează, prin jocurile sale de imaginaţie, tihna mediocră a spiritelor postbelice.Dincolo de pragul pe care îl reprezintă decizia celui de al […]
