Litera stacojie pe care istoria comunistă a înscris-o în trupul părinţilor tăi a fost a fost gravată şi în trupul tău, adânc . Comunismul a crezut, până la capăt, în vinovăţia care nu se stinge niciodată şi în puterea stigmatului care trece de la o generaţie la alta, fişat, atent […]
Aş vrea să scriu, în aceste pagini ale jurnalului meu, despre acea tinereţe care nu te-a părăsit-o, niciodată. Aş vrea să scriu, în aceste pagini ale jurnalului meu, despre acea nerăbdare cu care ai întâmpinat zilele în care puteam reveni pe cărările însemnate de iubire în trecutul nostru. Aş vrea […]
Salonul numărul 6 din oraşul cehovian fără nume este însuşi infernul. Dar nu infernul celest şi muzical al lui Dante, nu cel geometric şi terifiant în ordinea sa al lui Kafka, nu cel milanez şi atât de straniu al lui Buzzati. Nu, infernul cehovian este un infern rus, saturat de […]
Atunci când încerc sa realcătuiesc chipul tău, ceea ce se naşte, venind pe culoarele timpului, este portretul în care toate anotimpurile vieţii tale se unesc, ca într-un singur anotimp. Nu există, în această cutie muzicală a memoriei mele, un sunet al tinereţii şi un sunet al bătrâneţii tale, ci doar […]
Înainte de a fi statuia ridicată de puterea sovietică, Maiakovski a fost un poet care a încercat să imagineze pentru artă un drum eliberat de lestul unei tradiţii detestate, cu gândul la viitorul revoluţiei. Înainte de a fi scriitorul pe care generaţii de elevi comunişti au fost obligate să îl […]
Şi poate că acest jurnal al despărţirii nici nu poate fi întrerupt şi nici nu poate ajunge la capăt, pentru că singurul sens al vieţii biologice ce curge, inert, este să ducă mai departe energia mâinilor ce mişcă claviatura calculatorului. Şi poate că acest jurnal al despărţirii nu poate fi […]
Osip şi Nadejda Mandelştam înseamnă o singură fiinţă, alcătuită din rândurile lui Osip şi din devoţiunea Nadejdei. Acestei fiinţe care trăieşte, respiră şi învinge uitarea i se datorează supravieţuirea operei celui pe care Stalin l-a ucis şi l-a condamnat să dispară. Acestei fiinţe i se datorează apărarea onoarei intelectuale într-un […]
Charles Bukowski cel mai rău și cel mai bine în spitale și în închisori este cel mai rău în casele de nebuni este cel mai rău în mansardele de lux este cel mai rău în bordeiele din mahalale este cel mai rău la lecturile de poezie la concertele […]
Dragostea nu este cu adevărat dragoste dacă ea nu se revarsă în rodul închipuit de modesta fericire care înconjoară fiecare dintre zile. Dragostea nu este cu adevărat dragoste dacă ea nu adaugă soarelui ce curge peste lume propria ei lumină, diafană şi dureroasă. Dragostea nu este cu adevărat dragoste dacă […]
De câte ori mă opresc în faţa şcolilor pe ale căror culoare paşii tăi au alunecat resimt acelaşi sentiment de intimitate îndrăgostită, de parcă eu însumi aş fi fost, cândva, o umbră pe acest vast ecran hipnotic al timpului lor. De câte ori mă opresc spre a privi zidurile şi […]
