Cartea lui Angelo Mitchievici, “Farmecul vieţilor distruse. Câteva reflecţii despre ratare”, poartă amprenta memorabilă a materiei delicate şi melancolice din care se naşte : visătoare, sensibilă şi memorabilă, ea imaginează un edificiu în centrul căruia se află poate cea mai omenească dintre condiţii, aceea a ratării. Între vis şi pierdere, […]
Şi poate că în profesoara ce oficia, severă şi visătoare, de la catedra ei, veghind discret pe elevul şui ce poposea în cea din urmă bancă a clasei, adâncit în lectura călătoriilor sale verniene, se aduna tot ceea ce comunismul asupru nu îţi ingăduise să devii : în contra istoriei, […]
Ediţia Steinhardt, îndrumată erudit de George Ardeleanu şi publicată la “ Polirom”, este un portret şi un monument: o dată cu tipărirea volumelor de corespondenţă, o altă viziune asupra sa, nuanţată şi precisă, se naşte, iar locul lui Steinhardt în canonul românesc este stabilit, definitiv, ca parte a unui vast […]
Şi tot ceea ce mai pot încerca, în acest timp care urmează morţii tale, este starea de exil în care durerea şi dorul mă instalează, ca într-un vast edificiu funerar: o stranie nefamiliaritate a lumii, o încercare, permanentă şi disperată, de a regăsi glasurile pierdute, o tentativă, fragilă şi nostalgică, […]
Destul de multă vreme am preferat să mă așez în bălți și scobituri ale pământului ca să am impresia că voi înflori la un moment dat, mai ales când plouă constant și orașul se transformă într-o seră care respiră, așa merg lucrurile pe aici, fiecare locuitor se metamorfozează într-o anumită […]
Fiecare pas, fiecare moment, gesturi largi ori atingeri mărunte, căderi ori victorii, confruntări majore ori umilinţa înfrângerilor, tabloul acela complex şi totuşi atât de simplu al amănuntului surprins în mişcarea zilnică se cere dezvăluit, analizat; pentru că zice Shakespeare: “All the world’s a stage…” şi înscrierea în scena rutinei poate […]
Şi de ce oare, în clipa în care privesc către marea grădină ce ornează intrarea liceului kretzulescu, gândul hoinar şi visător mă duce spre largile întinderi ale oceanului, acolo unde, de demult, atât de demult, un şcolar şui al republicii socialiste visa să se avânte şi el, spre a descoperi […]
Şi poate că jurnalul dragostei şi al despărţirii este asemeni acestei plaje care ne întâmpină cu freamăt de unde şi întindere de pescăruşi: o pagină marină peste care mâinile noastre aştern, firave, desenul iubirii şi al aşteptării, o temă cu variaţiuni a cărei muzică ajunge până la noi filtrată de […]
văd mai bine acum realitatea e minusculă fir de păpădie tasat și vântul printre ruine energia efectul trăirea o poveste cu final nefericit respirația trează întinsă pe șine o lumină radioactivă și totul dispare se schimbă macazul un cintez-dungă albă ciugulește impactul scrâșnetul suflul povara
Cartea Monicăi Pillat este o poveste despre o altă Românie, despre acea Românie detestată şi urâtă de comunism, despre acea Românie care şi-a aflat sfârşitul în mizerie, în singurătate, în exil, în detenţie şi în moarte. Căci destinul lui Gheorghe Ene Filipescu, bunicul cel fără de mormânt, este destinul unei […]
