Articles by: Simona Constantinovici

Vine floretista! En garde!

Vine floretista! En garde!

2 aprilie 2020. Afiș mare cât casa, la intrarea în bloc, să vadă tot omul. ATENȚIE! PLATA ÎNTREȚINERII! STARE DE URGENȚĂ! CRIZĂ! Ce reiese? Există două modalități de a plăti întreținerea. Ori te duci la bancă și plătești frumos, cu mască pe față, ori bagi banii în plic și te […]

Amintiri criogenizate (scrisoare către Andrei)

Amintiri criogenizate (scrisoare către Andrei)

Dragă Andrei, să știi că nu am subliniat direct pe carte. N-am glosat. N-am străpuns cu vârful creionului pagina. Fiindcă am găsit-o în cutia poștală și pentru că ne aflăm în era COVID-19, mi-am spus, într-un moment neinspirat, că e nevoie să dezinfectez coperta cu gel, dar m-am panicat, am […]

Una bucată nuc, una bucată viață

Una bucată nuc, una bucată viață

27 martie 2020. M-am trezit într-un zgomot infernal, o hărmălaie care-mi scurtcircuita tot corpul. Patul trepida, tablourile de pe pereți suspinau. Floarea de nu-mă-uita din mini-calendarul cumpărat de la Pompei și-a schimbat culoarea peste noapte. Cutia în care țin ustensilele de scris s-a răsturnat. Fulger sonor. Nici nu mi-am amintit […]

VIS

VIS

24 martie 2020. Azi-noapte l-am visat pe tata. Am scris despre tata, dar, de când a murit, nu l-am visat. Bunica avea obiceiul să spună că, atunci când îi visezi pe cei dragi, e semn de la Dumnezeu. Și făcea o cruce mare. Pe frunte. Pe piept. Mă privea intens, […]

Ciorile

Ciorile

Dragi cititori, azi, 22 martie 2020, într-o duminică petrecută la domiciliu, între patru pereți, mă hazardez să spun că mulți prozatori s-au lăsat entuziasmați de ciori. Da, fix de această pasăre neagră. Greu de crezut. Nu-i chiar pasărea emblematică a prozatorului de pretutindeni și dintotdeauna, nici chiar așa, dar poate […]

Muncitori la prânz

Muncitori la prânz

19 martie 2020. Au venit și azi, i-am auzit. Pe la șapte dimineața. Claxonau, râdeau, fluierau, la fel ca ieri. Acum e ora prânzului. Se adună muncitorii ciorchine. Stau laolaltă, în picioare sau pe bolțarii încă nefolosiți. Nu-și vorbesc. Se caută prin buzunare, își leagă șireturile mai bine, strănută ori […]

Magnolia pe care nu o pot trimite studenților, pe ”classroom”

Magnolia pe care nu o pot trimite studenților, pe ”classroom”

18 martie 2020. Stau în fața ecranului. Încerc să mă adaptez. Intru pe classroom de la google. Ne-a zis Emina că e ușor. Într-adevăr, e bun tutorialul. Ca la carte. E fain, mă prind. Și total. Și parțial. Dacă-mi place? Nu mi-au plăcut niciodată chestiile inanimate, dar nu mă plâng. […]

N-am uitat absolut nimic!

N-am uitat absolut nimic!

Tentativa mea de a ține un jurnal de spital, în 2006, a eșuat lamentabil. Sau, mai degrabă, s-a convertit în altceva. Notam zilnic, cu disperare, rezultatele unor analize. Hemo(leuco)grama. Leucocite. Trombocite. Eozinofile. Hemoglobină. TGP. TGO. Creatinină. De fapt, transcriam din caietul personalizat (fiecare pacient deținea un astfel de caiet) într-o […]

Poezia efemerului de lângă noi

Poezia efemerului de lângă noi

Am terminat facultatea în 1990. Fetele făceau armată, la filo, o dată pe săptămână. Joia. Ofițereasa cu păr ondulat, roșcată, proaspăt fardată, când n-avea chef să ne scoată-n curte și să ne examineze ca generalul, înainte de bătăliile decisive, citea, cu intonație de soprană ajunsă la pensie, dintr-un caiet mare, […]

by · 28 februarie 2020 · 0 comments · Carte, Cultura
Navetă-n poem

Navetă-n poem

În 2018, Livia Ghighilicea câștiga, cu volumul Iarnă-mă, Premiul național ”Traian T. Coșovei”, pentru debut în poezie. În aprilie 2019, textele reunite în acest volum apar la Editura Tracus Arte, în Colecția Coșovei. Poeta afirmă că nu a fost, din lipsă de timp, membră a Cenaclului ”Pavel Dan” din Timișoara, […]

by · 25 februarie 2020 · 0 comments · Carte, Cultura