Dac-aș fi avut o dronă filipineză ca bonă, te-aș fi găsit, și pe-o vreme  ca asta, și mai devreme.

este un titlu care nu-mi aparține (vezi în Orizont recentul articol incitant al Danei Chetrinescu de la care l-am „împrumutat”)) dar care, dincolo de sugestiile scăpărătoare, personal mă întoarce „la circ” în timpul roman. Putem observa ce fabuloasă dezvoltare generează forma de acuzativ a unui substantiv: circum este acuzativul lui […]

din punct de vedere etimologic – fonetic nu ar fi decât o rotacizare, adică salutare devine sărutare, a săruta. Desigur, precum cărțile și cuvintele își au viețile, sorții lor. Dacă la romani înțelesul era în limitele vieții sociale, mergând în sus până la a-l aclama oficial pe împărat, iar „în […]

Toposul liric al volumului „Printre vînătorii de orbiˮ(autor : George Vulturescu, editura Junimea,2021)îl constituie burgul contemporan Zothmar, cetate erasmică, Codex medieval însuflețit de literele generaționale ale personajelor. Printre nervurile gravurii urbane, Ochiul Orb al poetului-heros equitans recunoaște, totuși,„firimituriˮ de inefabil, care îl îndrumă, pe sub bolți septentrional-expresioniste(Ingmar Bergman, Kierkegaard, Strindberg),către […]

Mare vânzoleală politic-mediatic-intelectuală în jurul noii legi a învățământului, fără a fi ceva…  nou căci, nu știm a câta e, legea adică. Cum toată lumea se pricepe la fotbal și medicină, evident că mai ales învățământul e al tuturor, indiferent cât au parcurs și ce rezultate au avut. Nu putea […]

Vezi, cu noaptea sunt de-atâta timp împreună, încât mi-a dat totul — altfel, de ce-ar mai trăi cu o singură lună?