Sub candelabrele difuze, Tablouri, hărţi, costume, păsări, Brodate-n moile perdele, Se contopeau cu melodia Unor covoare infinite Care reluau acelaşi nume, În curcubee de vibrări Şi cărţile-aşteptau deschise, Cu filele oprite-n fila Acelui ceas când, încă, scrisul Nu şi-a ales un sens aparte, Când mintea are timp atâta Şi-atâtea drumuri […]
Dacă ai fi aşa cum mi te-nchipui, Secunda-ar înceta să mai respire, De teamă că splendoarea fiinţei tale S-ar desfrunzi în aer, netrăită. În bocetul luminii din copacii Dezmoşteniţi de anotimp, îmi pare Că trece vocea ta, ca o migrare, Dar în auzul meu eşti neschimbarea. Ochii tăi lungi, ca […]
Pãrea cã eram toamna Şi mâna mea trezea, În pomi şi pe coline, O mare de ecouri. Din recile închideri, Fãceam sã iasã vãluri Şi subţiam lucirea Golitelor pocale. Apoi bãteam, uşor, La cineva, în suflet, Şi temniţa aceea, Cu cheile pierdute, Lucea ca o-nflorire, Într-un castel de versuri.
Cum stam citind, o creangă de cuvinte A început să-şi clatine lucirea Şi literele lungi ce pâlpâiau pe pagini Se scuturară-ncet, rărind rostirea. Atâtea luminişuri, închise-n aşteptare, Atâtea rândunele, de sensuri ţintuite, Se desfăceau în semne de plecare, Pe cerul pal al filei adumbrite… Şi am rămas cu mâinile deschise, […]
Aş vrea să fiu marea, năvoadele, vântul, Să fiu negândirea, nesomnul, Afund pasul tău să se piardă-n Umbroasele mele meandre Visez să-ţi resfir mătăsirea În moalea durere a undei, Pe dungile lungi ale landei Să fiu ceaţa ta, risipirea – O, nu te-ntreba mai departe, Încrede-te-n mine ca-n valuri Şi […]
Se luminase de tristeţe, Când pãrãsi, pânã la urmã, Lãcaşul care se surpase. Era în noapte-o clocotire De neauzuri şi nevăzuri, O-nchipuire de miresme, Şi-o neculoare ca priveghiul. Nici tare, nici aproape, Nici rece, nici îngust, Nici dulce de atins Fu împrejurul. Ce strãbãtu atunci cel fãrã paşi? Contururi curgãtoare, […]
Ploaia de noapte care cade Pe-acoperiş şi pe ferestre Pare sã vinã de departe. Pe când ascult veştile apei, Pe unda geamului rãsare Privirea de copil a mamei. Se uitã lung, întrebãtoare, La chipul meu pe care ploaia L-a nãzãrit şi-acum îl şterge.
Ce infinit îî pare-acest minut în care el pretinde c-ar veni Să prindă trenul de la ora cinci… O ia preocupat pe un peron, Printre bagaje, câini şi călaăori, Până aude lungul fluierat. Vrea să se urce, dar parcă-l reţin, Deodată, alte griji. Dacă acum Din ultimul vagon e cineva […]
Cum ne-afundãm tot mai adânc În codrii orelor mãrunte, Ne-ar prinde bine pentru drum S-avem la noi câte un rucsac. Seara, am scoate dinãuntru Câte o pasãre-cuvânt Şi ne-am trimite-o din desişuri. Vestea cu aripi ne-ar ajunge Tocmai atunci când, fiecare, Ne-am crede rupt de celãlalt. La început, ne-am aştepta […]
A apãrut de curând, la Casa de Editurã Dokia, în Cluj-Napoca, o frumoasã carte de meditaţii asupra artelor plastice, Dalta şi penelul, scrisã de distinsul poet, eseist şi traducãtor, Aurel Rãu. De autorul acestui minunat volum mã leagã o veche admiraţie şi afecţiune. În anii 60, când tatãl meu, Dinu […]
