Sub candelabrele difuze

Sub candelabrele difuze,
Tablouri, hărţi, costume, păsări,
Brodate-n moile perdele,
Se contopeau cu melodia
Unor covoare infinite
Care reluau acelaşi nume,
În curcubee de vibrări
Şi cărţile-aşteptau deschise,
Cu filele oprite-n fila
Acelui ceas când, încă, scrisul
Nu şi-a ales un sens aparte,
Când mintea are timp atâta
Şi-atâtea drumuri înainte,
Că nu se-ndură să înceapă.

Dar în cortegiile de gânduri
Îmi defila un singur gând,
Împăturitele cuprinderi
Se desfăceau, ca nişte aripi,
Ale aceleiaşi suiri
Care creştea, umplând văzduhul
De tot ce nu puteam să spun.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *