Să fii aici, fără să fii, Ca strălucirea unui gând, Găsit sub scoarțe fumurii, De sufletul pururi flămând, Să fii când scrib, când cititor, Uimindu-te de un trecut Prin care mergi neștiutor, Deși ți-e-atât de cunoscut, Să nu rămână nici un vers Din tine, cel adevărat, Pentru că între timp […]
O rochie fluturând în aer, Un cor de pași abia ivit, O dezmierdare fără brațe Mi-aduc lumina înapoi. Sunt insule de amintiri Pe care apele uitării Nu le-au putut acoperi, Chiar dacă numele s-au șters. Îmi leagănă auzul vântul Care-a păstrat tot ce s-a dus Și-ncet mă suflă mai departe, […]
Cețoase stoluri se abat Pe-acoperișuri, prin grădini, În ochii tăi îngândurați. Le simt cum fâlfâie sub uși, La geamuri, noaptea când adorm. Umbre de aripi încă bat Și se desfac, duse de vânt, Umplându-mi marea din auz Cu o risipă de foșniri. Hai să ne ștergem de sub tălpi Pământul […]
Țin să semnalez apariția unei antologii de excepție, intitulată „În 8 ale iernii”, aparținând regretatei poete Nazaria Buga (1949-2021), antologie publicată de Editura Vitruviu. Această memorabilă carte reunește pe lângă poemele inedite, pe cele cuprinse în două volume anterioare, „Întâmplare dintr-o veche gravură”, 1979 și „Himera apei, 1983, ambele apărute […]
O sală de arme-i oglinda În care mă uit potrivindu-mi Armura pe trupul armarnic Și coiful pe fața lividă. Așa pot ieși în arenă, Mimând vitejia și calmul, În timp ce mă bucur că nimeni Nu-mi bănuie încă declinul. Și totuși când sunt din nou singur Și -mi scot costumația […]
Ochii mei au privirea tatei Și când zâmbesc, mijește mama, Îngândurarea-i a bunicii. Formăm un trio împreună, Interpretând singurătatea Ca pe un dans în despletire, Iar razele asemănării Ne răspândesc și ne adună, Trecând prin noi ca prin vitralii
Când scriu, încep să merg pe ape Și pe sub pașii-nchipuirii Marea de litere tresare, Imaginând necunoscutul, Ca pierdere și regăsire. Era aici… Acum îmi scapă, Din învelișul de cuvinte, Nelămurita pâlpâire. Ce-aș vrea să prind stă să se smulgă Și se desface din strânsoare, Dându-mi, ca niciodată, drumul În […]
E-atâta liniște în mine, Că Îl aud pe Dumnezeu Cum se oprește să respire, În tinda sufletului meu. Mă strâng în jurul Lui, tăcută, Să Îl veghez și să-L ascult, Să-I țin de cald și de răcoare, Ca să-mi rămână cât mai mult.
Deși s-a scuturat tot ce am scris, Mă bucur că rămân în urma mea Volume de un alb imaculat. Cine le va deschide mai târziu, Atras de nevăzutul lor cuprins, Își va imagina caligrafii Care se șterg când ochii le ating Și în foșnirea foilor subțiri, Va desluși ce n-am […]
Când se apropie seara, Din cartea necitită, Încep să iasă fraze Ce picură ca ploaia. După un timp se-mbină În paragrafe repezi, Ce umplu încăperea Cu șopot de pârâuri. Apoi se-aude fluviul Capitolelor ample, Încetinind cadența Poveștii curgătoare. La capăt, te-nconjoară O muzică de gânduri, Necunoscute ție, Ce scapă din […]
