Mânată de furtună, Sunt sol și jucărie, Pe clocotirea sorții, Iar acest vânt năprasnic Ce îmi răstoarnă vrerea, M-ar nimici la urmă, De n-aș avea pe ceruri Aripi să mă învețe Cum să mă las în voia Curentului de aer Care-mi conduce calea. Dar dacă ce mă-mpinge Spre dincolo de […]
Noua carte de poeme al Adei Carol, intitulat „Apocalipsa moliilor”, recent apãrutã la Tipoalex Alexandria, se adaugã în mod fericit şi pe o linie cert ascendentã volumelor ei anterioare: „Duet” (unde autoarea şi-a asociat versurile de debut cu cele ale Otiliei Ţenea), 2006, „Declaraţie de dependenţã”, 2015 şi „Despre dragoste […]
Se învârti prin bibliotecă, Mirat că-n sala de lectură Erau pe mese doar volume Și nici un cititor de față. „Unde sunt ceilalți?” a-ntrebat-o Pe cea care intra pe ușă, Cu ceașca de cafea în mână. Bibliotecara zâmbitoare L-a liniștit, spunând în șoaptă Că încăperea era plină Și chiar l-a […]
Te-aș asculta la nesfârșit, De nu m-ar urmări ecoul Unui parfum întrezărit În acuarelele bunicii. Dogoarea fânului pictat Se împletește cu mireasma Bujorilor din alt tablou, Iar pe fereastra de- altădată Intră fiorul unui lan. Pe când începi să reciți versuri, Din ramele de pe pereți, Coboară boarea dimineții Și […]
Ar fi atât de bine, Să vii și să mă depeni, Până ce încîlceala De griji și de neliniști S-ar subția ca ața, La început, mlădie. Doar degetele Tale De raze și răcoare Știu cum să mă adune Și să mă strângă-n ghemul Care-Ți va fi odată Și fir și […]
Stimată doamnă, faceți parte dintr-o familie care, vreme de mai multe generații și în moduri diferite (confiscarea averii, pușcăria și tortura, interdicții de tot felul), a avut de suferit crunt din cauza regimului comunist; traumele provocate neputînd fi cuantificate în vreun fel. Cu ce sentimente priviți înapoi destinul familie dvs. […]
Nu îmi aduc aminte anume când ne-am întâlnit întâia oarã, fiindcã mi se pãrea cã ne ştiam din totdeauna. Minunea fiinţei ei sprinţare şi ghiduşe venea din neastâmpãrul divin care o strãbãtea continuu, însufleţindu-i pânã la extaz pe cei din preajmã. Picta, fãcea sculpturi, desene, organiza superbe expoziţii proprii, dar […]
Muzica sufletului tãu Adunã nourii pe şesuri Şi îi rãsfirã. Trece luna Peste pãdurea de arini Şi cornul trist încã mai sunã. Oriunde-aş fi, când îmi recit, În tainã, versurile tale, Ajung acasã în demult Şi regãsesc ce mi se pare C-am prãpãdit ori cã s-a dus. În ochii mei […]
Ce pare nou e doar un voal Pe strãlucirea de opal A ceasurilor de demult. Dansul cuvintelor de fum Vine dintr-un strãvechi “acum” În care stau sã mã deşir. Unde sunt eu? mã-ntreb livid: În mine peşteri se deschid, Sunt peste tot şi nicãieri. Dar muzica acelui glas Care s-a […]
Recentul volum de poeme al lui Laurentiu Ciprian Tudor, intitulat „Loc de oftat” (aparut in colectia Scoala ardeleana de poezie, la Cluj-Napoca) ne aduce aminte ca inca putem fi salvati din cenusiul rutinei prin credinta in iubire. Locul de oftat este pentru inzestratul poet un spatiu al extazului, al respiratului.adinc […]
