Cu acest prim roman tradus în românește la Editura Univers – Simfonie în alb -, am descoperit în Adriana Lisboa o scriitoare extrem de profundă şi de subtilă. Cel puțin în aceste pagini, încântă calitatea prozei lirice presărate cu imagini-simbol insolite, ale căror subînțelesuri bine prelungite mențin trează curiozitatea cititorului […]
„O poveste, o poveste cum n-a fost nici nu mai este, Care de frumoasa lumei lumei însăși dă de veste” (1873; Mss 2259, 186 v.; restituit de Petru Creția în „Manuscriptum” nr. 1/1991) Citiți-le atent, căutați în ele scansiunea, opriți-vă pe marginea cezurii, înainte de a rostogoli mai departe muzicalitatea […]
Eram în multe privinţe foarte deosebiţi unul de altul şi am fost, cu toate aceste, buni, în mai multe rânduri chiar nedespărţiţi prieteni; de aceea mi-a fost totdeauna greu să vorbesc despre dânsul, căci nu puteam s-o fac aceasta fără ca să vorbesc şi despre mine însumi. Am tăcut chiar […]
Eminescu, cât timp a petrecut în Viena, arăta de regulă foarte bine şi era deplin de sănătos. Prin peliţa curată a feţei sale străbătea o rumeneală sănătoasă, iar ochii săi negri, nu mari, dar pururea vii, te priveau dulce în faţă şi se închideau pe jumătate când Eminescu râdea. Şi […]
[…] Când vorbeam aşa cu el, îi strălucea faţa de un surâs blând, dar de superioritate; se purta cu mine ca un înţelept şi ca un tată şi se bucura de prezenţa mea, dojenindu-mă ca pe un copil, pentru că eu, după părerea lui, nu cunoscusem niciodată părţile întunecate ale […]
![Elena Văcărescu : [Eminescu la palat]](https://www.lapunkt.ro/wp-content/uploads/2013/11/bizar-35-216x160.jpg)
[…] Prin mijlocirea lui Maiorescu, se pare, Carmen Sylva a făcut cunoştinţa celui mai mare şi mai nefericit dintre poeţii noştri. Într-o zi, cu toate împotrivirile acestuia, care era un însingurat aflat sub stăpânirea tulburătoarelor muzici interioare, Maiorescu a reuşit să i-l aducă. Regina mi-a descris nu o dată acea […]
Visul lui dintotdeauna fusese să se facă matador. Nu picador – cel care împunge taurii cu capa, sau dresor de tauri, ci matador, cel care le dă lovitura de grație, la sfîrşitul luptei, cel care ține spectatorii cu sufletul la gură, cel care se confruntă în modul cel mai direct […]
“Anatomia mistificarii” este titlul cartii de Stelian Tanase despre procesul grupului Noica-Pillat. M-am uitat, probabil dintr-un fel de masochism, pe blogul profesorului universitar doctor Stelian Tanase, director al revistei “Sfera politicii” (din al carei consiliu redactional am demisionat cu luni in urma) si director-general (interimar) al TVR. Constat ca dl […]
Ce se va întâmpla cu mine când Voi dispărea din gândurile tale? Odăile, pereţii vor sta goi Sau mintea ta va pune noi tablouri Cu alte-nfăţişări pe zidul alb? Voi reveni din nicăieri, şi de afară Mă voi uita cum îţi iei ceaiul, seara, Zâmbind frumoasei doamne din fotoliu. Voi […]
Pasiunea mea pentru filmele western e datoare considerabil comunismului. Neutre ideologic (ba chiar ușor ”conforme”, dacă ne gândim la personajele ”din popor”, șerifi, văcari, zilieri, vânători de recompense, petroliști amatori și mineri aurofili), filmele de gen primeau mai tot timpul acordul cenzurii pentru difuzare. Așa intrau westernurile din belșug, […]
