În urmă cu mai mult de un secol,dintr-o berărie pragheză, alături de un cârciumar spurcat la gură şi de un agent provocator, pornea la luptă, pentru dubla Monarhie, cel mai bizar, mai curajos, mai idiot şi mai guraliv soldat al Imperiului: neobositul şi reumaticul Svejk. Capodopera lui Hašek este îmbibată […]
Sunt singur doamnă mai singur ca oricând îmi cade seara-n stropi mărunți pe frunte și-aștept de astă toamnă coroana să mi-o pun din frunze de stejar cu arbore cu tot. Sunt singur doamnă dragă sunt singur pe pamânt și vreau ca în tăcerea asta de mormânt pe creșâștetul înalt coroana […]
-Daniel Vighi & Viorel Marineasa CONTINENTUL GRI SECURITATEA ȘI LUMEA CULTURALĂ TIMIȘOREANĂ Cuvânt lămuritor Inaugurăm o cercetare, sperăm îndelungată, a istoriei literare timișorene din perspectiva dosarelor Securității. Trebuie să precizăm din capul locului că nu suntem mânați în scotocirile prin arhivele CNSAS de polițe de plătit, de ambiții demolatoare sau […]
Lucian Dan Teodorovici se numara printre finalistii prestigiosului Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, editia 2015, cu romanul Matei Brunul (Polirom, 2011, 2014, disponibil si in editie digitala). Editia polona a romanului a aparut la Editurile Amaltea/ATUT, in traducerea Radoslawei Janowska-Lascar, prilej cu care, in luna februarie a acestui […]
o lady nu mă lua în serios la fel de bine ştiu să vopsesc garduri sau să plantez garoafe ştiu să dau bună ziua atât la dus precum şi la întors ce rost mai are jocul zilei spui dacă lumina-ncepe să ne placă eu râd şi îţi arăt gutui cu […]
Privesc cerul printre frunzele unei sălcii. Norii sunt galbeni ca ceara Bolta cerească este de-un verde aprins. Numai aripa unui future rătăcit este neagră ca un catran neagră ca o smoală zburătoare. Milioane de fluturi mai negri decât însuși negrul umplu văzduhul. Zborul lor aidoma unor lilieci rătăciți și bezmetici […]
Aş vrea să mai amân o vreme poemul, să îl încetinesc, să îl dau în reluare în timp ce mă întreb de ce eu? De ce trec peste graniţe pe care nu le ştie nimeni legată noaptea în camioane de marfă. De ce pe măsură ce mă dezbrac în timp […]
simple viori violacee stârnesc confuzii prin obiecte reci abur subţire urcă din femeie ca dintr-un foarte proaspăt loc de veci capcane fastuoase la vedere purtând aroma prăzii viitoare aerul cald şi simpla mea părere ce umple-un gol rămas dintr-o-ntrebare sunete rare urmăresc prezenţa îi dau contururi aspre de învins nesăţios […]
şi zău că nu ar fi un rău să-mi trec trupul pe numele tău iar la sfârşit sau poate înainte mărunt şi într-un colţ să scriu pe testamentul liliachiu adio şi nu am cuvinte (Din volumul Firește că exagerez, editura Excelsior, Timișoara, 1994)
iubita lui este în comă stă întinsă pe patul metalic de spital între cearșafurile albe fire de plastic ies și intră din pielea ei uneori își mișcă degetele uneori pleoapele care acoperă ochii foșnesc ca niște frunze ea ca o floare adormită visând vara care abia a început vântul care […]
