A fost o păcăleală mare Cînd roșul a devenit cărunt, Cînd nimeni n-a mai vrut să moară Și ne-am ascuns toți sub pămînt. Era o toamnă-n plină vară, Ningea și viscolea mărunt, Creșteau icoanele în gară, Copiii-mbătrîneau în gînd. Pămîntul devenea de piatră, Fusese nor pînă mai ieri, Iar îngerii […]
În ce parte a lumii ți se cere să speri? În ce parte a lumii ți se cere să pieri? Cînd nu știi încotro te îndrepți, Cînd cei mulți nu sînt și cei drepți, Cînd rătăcești între luntre și punte Iar Cain te vinde pe șiraguri mărunte De sticlă ieftină, […]
în ziua în care armele au depus armele, visele au ucis visele, clopotul de sticlă s-a ridicat lasîndu-ne singuri pe uscat căci apele s-au retras într-o singuratate de neuitat. în ziua în care am rămas fără mine am uitat, așa cum a uitat fiecare în aceasta zi cu ape retrase, […]
„Azi ar trebui să ningă, Să ningă frumos, Cu fulgi mari de-o clipă, Cu fulgi de prisos.”
Închide ochii peste mine, Închide-i ca și cum n-aș fi. Mă-ntrebi încet, Mă-trebi mereu: „Numele tău?” Numele meu?! Nu-l știu, nu l-am știut nicicind, Am nume straniu, De-mprumut. Plecăm la Dumnezeu pe rînd. Plecăm rîzînd, Plecăm tăcînd. Nu știm cuvinte, Nici un rînd. De unde nume, de unde cînt? Plecăm […]
Îmi cînt așa cum uit. Închid în mine dorul, Îl înfășor în cea mai adîncă tăcere. Nu am nici privire care să-l oglindească, Nu mi se poate citi pe chip, În palmă, pe umbra din zid… Si chiar atunci, Mai ales atunci, Cînd un gînd venit de nicăieri Încearcă să […]
Îți plîng în palme, Tu crezi că rîd. Îți rîd în palme, Tu crezi că plîng. Te-aș amăgi, Copil năuc, Că sînt așa cum crezi că sînt Atunci cînd plîng. Dar nu mai sînt. Un vis m-a început devreme, Un altul m-a lăsat cărunt. Dacă-ți mărturiseam atunci, Cînd încă mai […]
Mă plimb prin tine, (Ce cruce porți?) Te plimbi prin mine, (Pe vîrfuri, în șoaptă, așa cum poți) Ascult cum dospește pământul și-ntreb, Dacă a existat un început al pietrei spre viață Trebuie să mai existe încă. Acolo, undeva, În groapa aceea a Marianelor. – A trecut timp peste mare […]
trăim într-o spirală o spirală în care fiecare e umbra altuia trăim cu braţele desfăcute pentru o ultimă îmbrăţişare şi nu reuşim decît să îmbrăţişam pe altcineva care aşteaptă şi el cu braţele desfăcute pe undeva unde ajungem din întîmplare. trăim într-o spirală şi aşa ajung să îţi sărut doar […]
totul e mort, tot ce am fost. încercăm să readucem la viaţă dar înviem pe bucăţi: o aripă, o coastă, colţul buzelor, însă inimile tac, ar trebui să se trezească amîndouă odată, nici măcar nu au murit în acelaşi timp aşa cum le era sortit. dacă s-ar trezi şi-ar aminti […]
