„După ce-ai citit zece mii de cărți, nu te poți opri să nu te-ntrebi: unde-a fost viața mea în tot acest timp? Ai înghițit de-a valma viețile altora, mereu cu o dimensiune în minus față de lumea în care exiști, oricât de uimitoare tururi de forță artistică ar fi ele. […]
În cele din urmă fiecare frază a literaturii se înscrie în zarea de imprecizie a morţii: cuvintele care se aştern pe ecranele tremurătoare sunt semnele ce se pierd în acest spaţiu de pauze şi de şoapte al absenţei despre care putem doar scrie, ca despre o presimţire a trecerii. Căci […]
Trecerea Atlanticului înseamnă, pemtru Nabokov, nu doar despărţirea de Europa, ci şi sfârşitul unei vieţi: autorul care scrie în limba rusă devine, o dată cu noua sa existenţă, profesorul rătăcitor şi mai apoi iconoclastul părinte al “ Lolitei”. Ceea ce rămâne în urmă este un prim Nabokov, a cărui încercare […]
„Viaţa mea a fost deplină pentru că am trăit intens cele trei lumi sau regnuri: realitatea (oare cu ghilimele?), visul şi literatura. Tot mai mult mă bate gândul că am ratat-o însă pe cea copleşitor importantă, cea de la confluenţa celor trei: (…) contiguitatea cu cealaltă viaţă.”(„Şapte ani stranii. Jurnal […]
Nostalgia este cel din urmă cer pe care îl poate zări literatura: dincolo de cuvintele şi de pauzele textului se află doar acest orizont pe care îl putem numi destin. Iar drumul spre destin este însăşi cărarea nostalgiei, de vreme ce, în cele din urmă, ne este dat să ajungem […]
„Cu excepţia câtorva pagini care mi-au lăsat cicatrice adânci şi urâte pe piele, n-am scris niciodată din toate puterile mele, fiindcă am vrut să supravieţuiesc, să am o viaţă. Mi-am protejat corpul şi mintea de mine însumi, aşa cum şerpii au ţesuturi de protecţie la interiorul pungilor cu venin. Vârfurile […]
Motto: ,, E minunea minunilor că sunt ceea ce trebuie să fiu : cea mai tainică bâlbâială a lumii”- Matei Călinescu Volumul de poeme ,, Înainte de sfârșit e totdeauna prea devreme” a apărut în anul 2023 la editura Humanitas. Textele sunt selectate din volumele ,,Semn”(1968); ,, Versuri “( 1970); […]
Există, în cazul lui Mircea Cărtărescu, o tenacitate unică a jurnalului, ca şi cum inima acestui text ce creşte, vreme de decenii, ar fi locul himeric dinspre care iradiază întreaga sa literatură. Căci jurnalul lui Mircea Cărtărescu nu este un monument postum, adăpostind memoria pioasă a unui scriitor, ci vulcanul […]
Jurnalul se află în centrul scrisului lui Cărtărescu, dat fiind faptul că la el scrie constant, de la vârsta de 17 ani. Din jurnal se ramifică toate celelalte scrieri ale sale, el însuși considerându-se, în mod esenţial, un scriitor de jurnal. Penultimul jurnal al lui Mircea Cărtărescu, (“Un om care […]
Există în arta lui Cehov un nucleu de vitalitate melancolică care nu se la lasă dominat de locurile comune ale platitudinii sau ale profetismului. Cehov nu poate fi nici scritorul care amuză ( de vreme ce ironia sa nu are nimic în comun cu supeficialitatea râsului tâmp), după cum nu […]
