Există inși foarte siguri pe golul din ei. Printre oameni care doar mimează cultura (unii cu patalama de cititori avizați) „dă bine” să strâmbi din nas când vine vorba de orice carte care are o temă religioasă, fie ea roman, eseu sau volum de poezie. Spui din start că nu […]
“ Ciuma” nu ar fi putut exista în absenţa uceniciei Rezistenţei. Pentru Camus, Rezistenţa a însemnat, înainte de toate, prilejul de a privi in intimitatea umanului. Tot ceea ce pacea ascunde este dezvăluit în clipele în care oamenii sunt chemaţi să facă alegeri. Între laşitate şi curaj se află nenumăratele […]
~ pentru ziua copiilor (1 iunie) și a taților (Canada 2025 – 15 iunie) ~ dacă ţi-aş fi tată ți-aş spune cât te iubesc nu prin scrisori sau poezii nu prin îmbrăţişări sau cadouri și nu urându-ţi ca soarta să-ţi ofere din tot ce mie mi-a lipsit. dacă ţi-aş fi […]
Consider că scriitorul potrivit te găseşte atunci când ai mai mare nevoie de el. Totul începe cu un urlet disperat în singurătate, care nu poate fi auzit decât de cel care a trecut prin aceleaşi situatii ca tine. Acesta creează cu ajutorul dramei şi al experienţelor tulburătoare, opere literare de […]
Moartea i-a acordat lui Camus privilegiul solar al tinereţii: efigia sa este una a energiei melancolice, departe de încremenirea bătrâneţii. Posteritatea sa începe o dată cu accidentul absurd care îl proiectează în mit şi tot ceea ce urmează este legenda în care se înscriu opera şi viaţa sa, ca o […]
Niciodata pregătit să se înregimenteze, niciodată pregătit să-i trădeze pe cei care sunt pe cale de a fi învinşi, niciodată pregătit să îmbrăţişeze monolitismul revelaţiei ideologice, Camus este un anarhist ce apără, în numele revoltei, cauza demnităţii umane. Textele sale, rostite sau scrise, poartă în ele un sentiment al autenticităţii: […]
Recitirea lui Tacitus este, în acest timp al prezentului digital, ocazia de a reflecta la libertate, despotism, curaj şi abjecţie. Departe de a fi un îndepărtat monument prăfuit, evocat pios, dar niciodată vizitat, proza lui Tacitus este un extraordinar instrument de interogare al condiţiei umane: Roma este materia din care […]
Teribil şi atroce a fost destinul lui Ion D. Sîrbu: umilit, întemniţat, exilat interior în infernul Craiovei, scriitorul nu a avut parte, în viaţă fiind, nici de onorurile şi nici de gloria rezervată atâtora dintre contemporanii săi. Fiul de miner a fost, până la moarte, prizonier în regimul care pretindea […]
„Toată realitatea este la dispoziția mea cu condiția s-o aspir profund și s-o expir în acelaşi moment, fără planuri și fără iluzii.” („Viziuna luminată”, 1937, Max Blecher) Realitatea imediată brutală, naturalistă, dictată de universul bolii de care suferea, devine pentru Max Blecher la fel de stranie ca cea a somnului. […]
Utilizând o metaforă sportivă, aş spune că un prozator precum Corin Braga, nelipsit de prolificitate, este un scouter de vise. Exact asta face şi în Acedia: jurnal de vise (Polirom, 2014), unde înscenează chiar un soi de manifest oniric personal, o artă poetică plămădită dintr-o tensiune permanentă, iscată între impulsul […]
