Deși la plecare și-a comparat grupul brașovean cu „cei 9 din Vaslui”, Iosif Blaga trebuie să se deplaseze pe străzile Romei cu mult mai mulți oameni, și anume 42. Nu e simplu. Profesorul trebuie să tocmească mereu peste zece trăsuri și să se tocmească cu tot atâția birjari sau să-și […]
O vizită prezidențială între nostalgia trecutului și înțelegerea ireversibilității istoriei “Pentru a înțelege trecutul, cel mai bine este să îndepărtăm viziunile simpliste și interpretările prea rapide. Din contră, trebuie să acceptăm complexitatea realității, să căutăm explicații diferite, să implicăm mai mulți factori. Să încercăm să restituim un anume eveniment […]
Iosif Blaga era în floarea vârstei, avea 42 de ani, atunci când a plecat cu elevii lui în Italia. Nu l-a luat cu el pe nepotul Lucian, deși acesta era deja la gimnaziul Șaguna, în primul său an (clasa a V-a). Fie pentru că era prea mic, fie pentru că, […]
Distincția realizată de Nietzsche între oamenii cu voință de putere tare și oamenii cu voință de putere slabă a suscitat mințile a mulți gânditori ce i-au urmat. Respectul față de tradiție și strămoși, loialitatea, devotamentul, creația valorică îi desparte pe cei din prima categorie, rari și aleși, de cei din […]
Sigur, fiecare om cult și inteligent recunoaște importanța deosebită a impresiunilor ce se culeg din excursiuni […] pentru desvoltarea sufletului omenesc, îndeosebi pentru sufletul tânărului. Iosif Blaga Călătoria elevilor brașoveni în Italia, din 1906, avea să dureze peste trei săptămâni. Transportul se face cu trenul, cu vaporul și cu […]
Să scrii un mit, să-l pui în expresie, în condițiile în care lumea întreagă, omenirea îl știe deja de milenii, e o mare îndrăzneală și în același timp, singura îndrăzneală hărăzită unui scriitor. Posibilitatea literaturii este conținută în acest postulat al intertextualității originare – adevărată „mantra” de când există poveste […]
Nici o lucrare sistematică, pusă în serviciul unui scop hotărât, nu e așa de anevoioasă ca lucrarea instrucțiunii și educațiunii. Iosif Blaga Ploua tare la Brașov, o ploaie de toamnă în plin iulie, iar camera în care eram se umpluse dintr-o dată de întuneric. Am aprins lumina și m-am suit […]
Şi iată că acest jurnal al despărţirii înaintează în timp până spre clipa în care toţi cei din jurul meu se confruntă cu umbra morţii: un oraş închis, un oraş pustiu, un oraş al groazei ,un oraş al contururilor din care nu a mai rămas decât un labirint de străzi […]
Şi oare cum ar fi citit ea paginile acestea, paginile ce se aştern, zi după zi, săptămână după săptămână, lună după lună, asemeni valurilor ce nu se pot opri din alergarea lor? Şi oare m-ar mai fi recunoscut în această fiinţă care se confundă cu textul şi cu durerea , […]
Atunci când mă întorc în vis, ca spre materia din care ne-am ivit cu toţii, din pântecul genezei, mă întorc spre a revedea un chip al cărui contur îmi este redat doar de lumina părelnică din culoarele nocturne. Ziua, cu a sa mişcare de metronom orb, nu mi-l mai poate […]
