Se traduce-aici, cu grijă de Robert Wals(er) Se traduce-aici, cu grijă un poem de Paul Verlaine, unde-a ploii naltă tijă țese-n urbe trist catren. Gri pe gri-i Parisul meu, dor pe dor ca un refren. Uite cum fac miau și eu, ca pe vremuri Paul Verlaine. O, tu-nchipuire pură tălmăcită-n […]
Interviu exclusiv cu scriitoarea macedoneancă Lidija Dimkovska de Ioana Pârvulescu Dragă Lidija Dimkovska, ești macedoneancă și ai luat în 2013 Premiul Uniunii Europene pentru Literatură. Romanul premiat atunci a fost tradus recent în română, cu titlul O viață de rezervă – un titlu foarte atrăgător! – și a apărut la Editura […]
Străzi și bulevarde – restaurante și grădini de vară – „două ciorbe și ostropelul” – cafenele „5 bani cafeaua gingirlie” și cabarete – Antim și Antipa – Curtea-Veche și Lipscaniul – sala Dalles – Biblioteca Centrală Uiversitară – parcuri și biserici – cruci – Dumnezei – Carol I (bulevardul) – […]
Dincolo de toate acestea, creația e un lucru minunat, iar marii creatori sunt persoane privilegiate, oricât de obositoare și de grea le-ar fi viața; traiul lor este marcat de momente și satisfacții aparte. Acesta este mesajul cărții de față. Shakespeare a scris cu atâta repeziciune, atât de fluent și cu […]
În codul eroismului homeric, Paris e un marginal, la mare distanță de virtuțile războinice ale lui Ahile, al cărui ucigaș nevrednic este, ale lui Menelau, a cărui soție o răpește, sau ale lui Hector, mereu nevoit să-l îmboldească să se întoarcă la luptă. Ca erou atipic, are însă în comun […]
Și a istorisit mai departe feciorul cum îndată s-a înfățișat la el bărbierul […] cu sculele și uneltele meșteșugului și, poruncindu-i să-l tundă cât poate de repede, bărbierul i-a răspuns: —De ce te grăbești? Nu știi că graba strică treaba? Ia-o mai domol, tinere! De ce ești atât de slab? […]
Ajungem la întrebarea mai amplă: nu cumva marele rău al vieții noastre civile este faptul că nu pare să existe o cale de mijloc între supunerea însoțită de resemnare și revoluția în toată regula? Nu este de dorit ca unui om să i se îngăduie simultan plăcerile tiranului sau […]
Pentru că simte enorm binele. Pentru că are o inteligență afectivă greu de egalat. Ce înseamnă asta? Unii o confundă cu delicatețea sufletească, care e tot un lucru rar, dar la el e mai mult de-atât: este o iubire temeinică pentru toți cei care îi intră în raza privirii, în […]
Nici un pic de praf nu se află în Podul cu vechituri, cum se numește recenta carte a lui Dan C. Mihăilescu. Fiind, la origine, cronici radiofonice, în buna tradiție interbelică a unui Arghezi, Noica, Vianu, textele publicate acum depășesc limitele genului, pentru că sunt și un fel de jurnal […]
Era născută în 1931. (Am reținut anul pentru că era același în care se născuse mama.) Am cunoscut-o la Facultatea de Litere, unde mi-a fost profesoară (oare suplinea pe cineva?) la un mic curs opțional de franceză. Spun „mic” pentru că eram numai câteva studente înscrise la el. Pe chip […]
