Curioasă vorbă: să îți treacă timpul! Să-l ții să stea ar fi de fapt știința. Pe fugă când nu-l pui: unde-i răstimpul, unde-i în astea, pân’ la urmă, ființa? Uite, se potolește ziua-n raze dulci cuprinsă de odaia-n asfințit: te scoli și stai, ai stat și iar te culci, […]
Se dedică editorilor Singurul lucru cu adevărat convingător la cartea scrisă de Elisabeth Hickey despre Klimt e titlul: Sărutul pictat. Dar un asemenea titlu ar fi meritat altă carte. Știam că America e țara tuturor posibilităților. Inclusiv a posibilității de a scrie o carte proastă, cu ifose culturale și de […]
După ce află de erupția Vezuviului, Iosif Blaga telegrafiază îngrijorat la Napoli, iar gazda de acolo îi răspunde să vină cu toată încrederea. Iată că se putea comunica bine și prin depeșe, care erau telefoanele mobile din Belle Époque (cuvântul vine de la se dépêcher, „a se grăbi”). Despărțirea grupului […]
Deși la plecare și-a comparat grupul brașovean cu „cei 9 din Vaslui”, Iosif Blaga trebuie să se deplaseze pe străzile Romei cu mult mai mulți oameni, și anume 42. Nu e simplu. Profesorul trebuie să tocmească mereu peste zece trăsuri și să se tocmească cu tot atâția birjari sau să-și […]
Iosif Blaga era în floarea vârstei, avea 42 de ani, atunci când a plecat cu elevii lui în Italia. Nu l-a luat cu el pe nepotul Lucian, deși acesta era deja la gimnaziul Șaguna, în primul său an (clasa a V-a). Fie pentru că era prea mic, fie pentru că, […]
Sigur, fiecare om cult și inteligent recunoaște importanța deosebită a impresiunilor ce se culeg din excursiuni […] pentru desvoltarea sufletului omenesc, îndeosebi pentru sufletul tânărului. Iosif Blaga Călătoria elevilor brașoveni în Italia, din 1906, avea să dureze peste trei săptămâni. Transportul se face cu trenul, cu vaporul și cu […]
Nici o lucrare sistematică, pusă în serviciul unui scop hotărât, nu e așa de anevoioasă ca lucrarea instrucțiunii și educațiunii. Iosif Blaga Ploua tare la Brașov, o ploaie de toamnă în plin iulie, iar camera în care eram se umpluse dintr-o dată de întuneric. Am aprins lumina și m-am suit […]
De când s-a închis parcul, de când pădurile îmi sunt inaccesibile, de când s-au șters de pe hartă drumurile, m-am tot gândit că parcă am trăi cu toții în basmul fetei din pădurea adormită. Când a început totul era sfârșit de iarnă, peisaj cenușiu, copaci lipsiți de frunze, frig, gura […]
Un soi de evanghelie apocrifă se încheagă din poveştile literaturii române în care autorii se încumetă să-l facă pe Dumnezeu personaj. Pe modelul Noului Testament, Dumnezeu se întrupează şi coboară între oameni însoţit în genere de fostul său ucenic Simon-Petru, consacrat acum ca Sfântul Petru. Şi încrucişându-şi uneori vorbele şi […]
Se traduce-aici, cu grijă de Robert Wals(er) Se traduce-aici, cu grijă un poem de Paul Verlaine, unde-a ploii naltă tijă țese-n urbe trist catren. Gri pe gri-i Parisul meu, dor pe dor ca un refren. Uite cum fac miau și eu, ca pe vremuri Paul Verlaine. O, tu-nchipuire pură tălmăcită-n […]
