Am hotărât, scriind împreună acest roman al dragostei noastre , să suspendăm, în marginile paginilor sale, moartea, ca şi cum biologia absurdă ar fi alungată de vântul marin ce porneşte din larg. Am hotărât, scriind împreună acest roman al dragostei noastre, să îmbrăţişăm, până la capăt, disperaţi şi tandri, prezentul […]
Nefiind tacitolog, nici politolog, ci doar latinist, nu pot emite afirmaţii mirobolante, totuşi nu cred să existe un mecanism al parşivităţii în cadrul relaţiei conducere-cetăţeni (popor), pe care Cornelius Tacitus să nu-l fi sugerat măcar. Ceea ce se întâmplă la noi, pentru a nu ştiu câta oară, se înscrie perfect […]
„Omenirea a suferit în atâtea feluri din pricina unor cumplite catastrofe colective – de la cutremure la războaie şi epidemii –, încât ai crede că a descoperit metode mai eficiente de a reacţiona la ele în plan social, economic şi politic. Dar se pare că principalul nostru mecanism de adaptare […]
Capitolul 1: SENSUL MORȚII This fell sergeant, death, is strict in his arrest. – Hamlet* SUNTEM CU TOȚII CONDAMNAȚI „Suntem condamnați.” Replica aceasta, rostită de soldatul James Frazer, Casandra scoțiană din sitcomul britanic Dad’s Army, a fost una dintre glumele recurente ale tinereții mele. Ideea era s‑o spui în cele […]
Capitolul 3: RINOCERI CENUȘII, LEBEDE NEGREȘI REGI‑DRAGON As flies to wanton boys, are we to the gods. They kill us for their sport. – Regele Lear MENAJERIA CATASTROFELOR A compara pandemia de COVID‑19 cu un război, fie el și împotriva unui „dușman invizibil”, a devenit un loc comun în rândul […]
Capitolul 5: AMĂGIREA ȘTIINȚEI Iat‑o că vine Lady a mea Influenza… – Rupert Brooke ȚÂNȚARUL SAU OMUL Sir Rubert William Boyce, unul dintre întemeietorii Școlii de Medicină Tropicală din Liverpool, dădea cândva o formulare succintă memorabilă. Cartea sa din 1909 se intitulează Țânțarul sau omul și are drept subtitlu „Cucerirea […]
Capitolul 7: DE LA „BOOGIE WOOGIE FLU” LA „EBOLA IN TOWN” I had just gotten over a serious illness that I won’t bother to talk about. – Jack Kerouac, On the Road ROCKIN’ PNEUMONIA În 1957, a fi tânăr în Statele Unite era raiul pe pământ. În vara aceea, Elvis […]
Cum adormisem sub copacii În care scăpăta lumina, Au început să cadă frunze De bun rămas, cu foșnet palid, Acoperindu-mă pe-ncetul, Pân-am fost una cu aleea Pe care nu trecuse nimeni.
Dialoguri și repere. Reziliența prin cultură. Podcast SPANDUGINO. Cu Mircea ANGHELESCU:
Pe vremea când arborii semănau cu Pearl Harborii și fiece seară c-o autogară, făceam pod de Old Spice peste Olt să-ți aduc o Kandia albă la Normandia ca să-mi scrii cu ea pe adidași cea de a treia dungă — ziua cea mai lungă.
