În catalogul de atrocităţi şi de orori al modernităţii, cel de-al doilea război mondial deţine un loc aparte. Prin numărul de victime, prin capacitatea de a genera un eveniment de o intensitate a ororii fără precedent, Holocaustul, prin amploarea mutaţiilor pe care le produce şi prin potenţialul de a deschide […]
„Ţara prunelor verzi”, de Herta Müller, e o carte de mare sensibilitate şi frumuseţe poetică, descriind selectiv aspectele terifiante ale dictaturii comuniste. Societatea e bolnavă, iar boala pare să fie la tot pasul, în corpuri tinere, dar şi în fiecare scrisoare primită de la părinţi. Maladivul e real, tangibil, şi domină trupuri […]
Un dublu eveniment teatral a revigorat agenda culturală orădeană la sfârșitul lunii septembrie: Festivalul Internațional de Teatru – ediția a VI-a și Festivalul de Teatru Scurt – ediția a XXIV-a, ultimul regăsindu-se printre cele mai longevive din România, rădăcinile sale coborând până în anul 1976. Edițiile din 2018 s-au remarcat […]
Discutam cu una dintre cumnatele mele, care pregătea o prezentare pentru nişte cercetaşi despre ce înseamnă un cuplu şi o familie, şi despre faptul că trebuie să te pregăteşti pentru treaba asta “delicată (cum spune Ion Creangă). Şi a reieşit printre altele o idee interesantă, anume că ne pregătim ani […]
Ninge! Da’ nu oricum. De ieri pisălogul informaţional lucrează fără respiro are ritmul acela metronomic care nu dă greş, se înfige în creier cu forţă intraductibilă a impunerii aşa ca să-ţi simplifice gândurile ori şi mai rău să ţi le ghideze în teritoriul obsesiv al fricii: Winter stormcu ger, viscol […]
Dialog realizat de Cristian Pătrășconiu. Hoda Barakat e născută în 1952, la Beirut. În 1989, spre finalul războiului civil din Liban, s-a mutat la Paris. Este cea mai cunoscută scriitoare libaneză din lume – a publicat 5 romane, două piese de teatru, un volum de povestiri și o carte de […]
Cum am putea spune cã Fãt-Frumos se rupe de ai sãi, când am vãzut cã, dimpotrivã, prin pregãtirile de plecare, el nu a fãcut decât sã se adânceascã în pãrintele lui, printr-o mişcare regresivã? Cutezãm ideea cã eroul nu se îndepãrteazã ci pur şi simplu e pe cale sã disparã […]
Coboram trepte. Soarele mă însoțea. Îmi eram martoră. Un vânt m-a luat pe sus. Am ajuns la un râu părăsit. La capătul serii Umblau fecioare. Ce zarvă făceau ! Am ajuns La o margine de zariște. Unii aranjau arme, Alții, ca […]
Erotismul cel mai pur și subtil se vădește prin vocea Dalilei, mai cu seamă în inegalabila arie declarativă încheiată firesc premeditat cu „Samson, je t’ aime…”; efectul e cel urmărit, cu atât mai mult cu cât se pare că destinatarul își are puterea și implicit inteligența în lungimea pletelor și […]
Coboram cu grijă. Treptele erau alunecoase, de la stratul subțire de mușchi care-nflorea pe ele odată cu venirea iernii. Până-n aprilie, când mieii pășteau pe-afară iarba cu gust de lapte, tot creștea. Îmi plăcea să explorez, în clandestinitate, marsupiul acela uriaș al casei, pe care bunica, alias maica, cu un […]
