Pagini de jurnal • Variantă a iubirii Hamlet–Ofelia trăită de Pessoa la modul epistolar • Cronica vieţii care trece în idei incommode • Scandal de presă ca farsă metafizică • Înşelătoare pledoarii pentru false ambiţii politice • Provocările unui bancher devenit anarhist prin îmbogăţire • Canibalismul ca artă culinară • […]
11 Ophéliei Queiroz Bebeluşul meu, Bebeluşul meu scump, Fără să ştiu când îţi voi da această scrisoare, scriu de acasă, duminică, după ce am rezolvat totul pentru mutatul de mâine dimineaţă. Iar mă doare gâtul; e o zi de ploaie: sunt departe de tine – şi asta e tot ceea […]
Ophéliei Queiroz 23.3.1920 Scumpul meu Bebeluş, Astăzi, fiind aproape sigur că Osório nu te va putea întâlni căci, pe lângă faptul că trebuie să-l aştepte pe Valadas, trebuie desigur să meargă să ducă zahăr acasă la vărul meu, aproape că nu-mi foloseşte la nimic să-ţi scriu. Scriu, pentru orice eventualitate, […]
9 În artele care nu ţin de domeniul literaturii avem un limbaj universal şi nu există înţelegeri greşite, dacă nu dăm peste insensibilitatea obişnuită a unuia sau a altuia. Dar în literatură, când e vorba de faimă sau de perpetuarea faimei, ne despărţim de speculaţiile care ţin de problemele limbii […]
Teleguţa verde ca iarba, pe care scria cu vopsea, cu nişte litere tremurate, „J. Jones, Gorsehill“, s a oprit în gangul pietruit dintre „The Hare’s Foot“ şi „The Pure Drop“ . Era o seară de aprilie, târziu. Unchiul Jim, în costumul lui negru de piaţă, cu o cămaşă albă apretată […]
Domnul Humphries, domnul Roberts şi tânărul domn Thomas au bătut la uşa de la intrarea în mica vilă a doamnei Emlyn Evans, „Lavengro“, la ora nouă seara fix. Au aşteptat, ascunşi după o tufă de bobornic, cât timp domnul Evans a traversat târşâindu şi picioarele, holul de la camera din […]
În curtea decrepitului şi păgânului spital judeţean tronează o nouă bisericuţă, cea mai frumoasă între cele sfinte, ‘naltă cât o vilă cu 3,5 etaje, în stil maramureşean – kastello, cu foarte multe muşcate şi ronduleţe, cu foişor şi alte ţigănisme luxuriant-ortodoxe, pe care internaţii o privesc cu admiraţie şi eternă […]
Utilitatea unei antologii, în zilele noastre, îmi pare evidentă. Dacă vremea masivelor istorii literare și a monografiilor a apus, dacă se scrie și se publică enorm, divers, deconcertant, într-un ritm invers proporțional cu posibilitatea unei lecturi cuprinzătoare, atunci o antologie bine alcătuită e mai mult decât binevenită. Ea poate suplini, […]
Succesul însă cel mare pe care l-a avut grupul al cărui preşedinte era dl. Nicu Gane a fost cu ocazia cetirei faimoasei nuvele a lui Eminescu, Sărmanul Dionis. Această nuvelă a întrecut ca elucubraţie filosofică tot ce se produsese până atunci la „Junimea”. Şi dacă ea nu ar fi limba, […]
E 2013 E 2013! Trebuie să fim optimiști! E musai! O să fie frumos, că doar toată lumea ne urează de bine. Șampanie, dans și tort, plus multe promisiuni pentru sine însuși: o să fiu, o să fac, o să dreg. Nimeni nu o să mă întreacă! O să pot […]
