Mi-ai cerut să-ți descriu într-un poem orașul și lacul în ceață, micul debarcader adormit. Descrierea e un procedeu ca oricare altul, dă-mi un motiv simplu și te voi compara cu orice. Deghizează-te în fetiță și bate-mi la ușă când începe să nu îmi mai pese. Ieși în calea mea cu […]
De la abjurarea din “ Citadela sfărâmată” la interogaţia simbolică a parabolei din “ Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă”, drumul lui Horia Lovinescu este unul în care se întâlnesc trădarea şi aspiraţia către redempţiune. Dramaturg oficial al realismului socialist, dramaturg ce nemureşte epoca Ceauşescu, în acel […]
Maniera în care este abordată tema homosexualității în Rusia post-sovietică amintește astăzi de perioada dintre cele două revoluții (1905, respectiv 1917; pentru mai multe detalii despre acea epocă, există o excelentă lucrare a Laurei Engelstein: The Keys to Happiness: Sex and the Search for Modernity in Fin-de-Siècle Russia, apărută la […]
(slog on) m-am sculat mai an căutînd slogan ofticat că n-am încă un program! libertate fără proprietate, fraternitate fără fiscalitate, r e s u r s e – n e l i m i t a t e! şi restul e: libertate, şi restul: e egalitate, şi: restul […]
În Biserica Ortodoxă, liturghia e considerată cea mai importantă slujbă publică. În dimensiunea ei mistică, ea e o repetare a Cinei de Taină din joia prinderii lui Iisus (cu evenimentul central al transformării pâinii şi a vinului în Trup şi Sânge, aşa cum însuşi Iisus l-a întemeiat în faţa ucenicilor), […]
Destinul lui T. S. Eliot este aşezat sub semnul paradoxului- de la aşezarea în Anglia până la sinteza de rafinament, modernism şi cultivare a tradiţiei, silueta sa este una mai degrabă dificil de apreciat şi de înţeles pentru contemporanii pasionaţi de multiculturalism militant şi corectitudine politică. Autor înrădăcinat în matricea […]
Istoria intelectuala a veacului al XX-lea a fost una convulsiva, spasmodica, marcata de salturi mortale, credinte, patimi, erezii si apostazii. Un text intr-adevar extraordinar care ar merita sa fie republicat intr-una din revistele intelectuale de varf este dialogul dintre E.M. Cioran si istoricul François Fejtö aparut in revista “Agora” in […]
În avalanşa de opere memorialistice şi diaristice a anilor ’90, trei Jurnale (cu majusculă) aveau să se impună şi să se detaşeze de celelalte, prin tensiunea morală şi intelectuală a lecturii trecutului. Dacă „Jurnalul fericirii” al lui N. Steinhardt, apărut în 1991, era centrat pe episoadele detenţiei de la finele […]
Baudelaire era de părere că cel mai bine scriu despre poezie poeții înșiși; fără să fiu pe deplin convins că are dreptate (fiindcă marea critică de poezie română nu a fost totuși făcută de poeți), sunt totuși nevoit să constat că, cel puțin în ce privește comentariile despre poezia română […]
Cu rapița, după cum se știe, stăm prost. Cu poezia s-ar părea că e și mai rău. N-o spun eu, care, se va vedea, rămîn totuși optimist, o deduc din afirmațiile lui Philip Roth repetate obsesiv de-a lungul cîtorva interviuri acordate săptămînalului „Le Nouvel Observateur” în deceniul trecut. Scriitorul nu […]
