Unii măhălenţi credeau, fără să o spună explicit, că, într-un fel, Marta îi căzuse victimă şi mamei sale, mai precis prostului obicei al aceleia de a o trimite la alimentara din colţ tocmai când tânăra se pregătea să plece într-un cu totul alt loc. În dimineaţa aceea, la o oră […]
Luni, 2 octombrie, la ora 19.00, la Café Verona București (subsol Cărturești), Attila Bartis va citi fragmente în limba maghiară din romanul Sfîrșitul (Biblioteca Polirom, 2017, traducere de Marius Tabacu). Lectura în limba română: Filip Florian Invitat special: Kósa András László, directorul Institutului Balassi Lectura va fi urmată de un […]
„Iubiţi cititori, credeţi-mă şi încredinţaţi-vă: fiecare dintre voi are dreptate, numai ceilalţi greşesc. Totdeauna. Cu o condiţie: nici unul dintre voi să nu-şi închipuie că e celălalt. Nu vă încredeţi în afirmaţiile altora. Repuneţi totul în discuţie. Fiţi voi înşivă. Nu ascultaţi nici un sfat: cu excepţia acestuia. […] Nici […]
desigur, viaţa nu se termină aici aici unde începe moartea. aşa mă văd, ca o poartă spre moarte în pragul meu stau toţi cei vii, cei morţi se întîlnesc, îşi vorbesc, se sprijină pe alte porţi deschise şi ele între morţi căci viaţa nu este altceva decît moarte legată la […]
ştiu cînd mă chemi, în acele clipe se deschide cerul şi cad. mă văd îmbrăcată în haine nepotrivite de celălalt şi trimisă în vidul care începe să semene cu timpul de nemăsurat. ştiu cînd mă chemi, salvarea aşteaptă trei zile, frigiderul îmi vorbeşte, la fel şi maşina de spălat. doar […]
Pe măsură ce mâinile pricepute, dar atât de lipsite de sentiment, ale coafezei înaintau în imensitatea firelor de păr, gândurile mele înţepeneau într-un punct pe care nu-l puteam defel controla cu puterea minţii. Se bloca asemenea unui circuit care nu-şi mai găseşte resurse şi cedează când se aşteaptă omul mai […]
1.S-a născut la Bruxelles și a murit la Paris (1914-1984). Este însă scriitor argentinian, unul dintre cei mai importanți de altfel din ultimul secol. 2.Antiperonist, a emigrat în Franța în 1951, acolo unde, de altfel, a trăit pînă la moarte. 3.J.Cortazar: ” Trebuie să luptăm împotriva limbii ca să nu-şi […]
Ploaia de vară jubilează. Sinele numără zilele. Silaba-i atroce în piept. Întinerești Și vântul îți aduce Pământul mai aproape. Numerele tac. Pergamentele sunt scrise. Busuiocul, salvia, menta Ici-colo, taciturne, Uzurpându-se, Până ce își scriu urma. Liniile se rătăcesc. Numai singurătatea trufașă Se-ntinde la soare…
Regretul părintelui Milan după cel dispărut se vădi cel mai pregnant la cimitirul sârbesc din Mehala. Oficiind slujba de înmormântare, el sublinie că, prin plecarea lui Pera, toţi suntem mai săraci, iar vechea biserică pravoslavnică a mai pierdut un stâlp. În timp ce cădelniţa, cuviosul recapitulă, în gând, câte ştample […]
Când soarele docil trece în alt veac Și lumina e o rigolă , Sunând a piersică blândă , Depărtările cheamă alte depărtări . Ea trece și numără literele alfabetului. Istoria lor ,istoria ei -un înec fosforescent. E frenetică ,învingătoare Într-un Imperiu fără pereche . Din când în când atinge poezia […]
