Statul biopolitic Proiectul politic al regimului de la Vichy de a produce o nouă naţiune franceză s a împletit de minune cu programul eugenic de îmbunătăţire biologică; ambele erau axate pe idealul unei comunităţi naţionale sănătoase. Drept urmare, eugenismul era înţeles ca un instrument ştiinţific capabil să transforme societatea, să […]
Ca orice dilematic al veacului ăstuia, habar nu am. Dar pot să îmi dau cu părerea. Nu prea mai ţin bine minte dacă la aşa o întrebare ar trebui să pornesc de la mine, pentru că tind să cred că nu mai semăn foarte bine cu cea de acum câţiva […]
Mi se pare că aud cam des că lumea mă „înţelege” şi mă întreb cât de departe poate merge comunicarea între oameni, sau, cu alte cuvinte, cât de adânc se pot înţelege unii pe alţii şi unde este limita la care fiecare rămâne cu propriile lui percepţii, gânduri, experienţe? Sigur […]
La mulţi ani 2014! Astăzi nu mai avem vreo urgenţă supremă sau grabă să depăşim prezentul. Suntem cu toţii şi cu toate legitimi, chiar dacă mersul este schiopătat. Suntem in U.E.; suntem membri NATO! Îmi amintesc că prin anii ‘90, student fiind, discutam cu prietenii cum de este posibil să […]
Vorbeam mai deunăzi cu nişte prietene. Ne revoltam, dar şi făceam haz de necaz, ca nişte veritabili români faţă de aşa-zişii colindători, care umblă cu… Cu capra, să zicem, dacă prin capră înţelegem costumele acelea pestriţe, desprinse dintr-un carnaval funest şi larma fără nicio noimă care se vrea a fi […]
Toată lumea zâmbește când îl aude pe Mark Twain care spunea “în fiecare zi mă las de fumat”, dar e foarte posibil ca Mark Twain să nu fi fost chiar prost: fiecare zi te duce mai aproape de “victoria” pe care o dorești. De ce oare vrem neapărat să reușim […]
“Nu pot să-mi schimb viaţa: să renunţ la o relaţie de toată jena, să vorbesc în public, să mă las de fumat, băut sau droguri, să cuceresc o femeie (sau un bărbat), să îmi dau demisia”,… mă rog tot ce îmi propun de luni sau ani de zile. Nu pot […]
Pentru mine, îndemnul de a merge la psiholog este o urare de pace și prosperitate, dar descopăr că poate fi interpretat ca o acuză, ca o lipsă de respect și deschidere la posibilitățile infinite de ființare ale lui homo sapiens. Prin urmare, mi s-a deschis apetitul pentru un mic inventar […]
O dată cu alegerea de către Senat a lui Lilian Zamfiroiu ca preşedinte, ICR intră, oficial,în epoca post – Marga. În pofida duratei sale scurte, mandatul domnului Marga poate fi privit ca unul dintre cele mai puternice atacuri întreprinse vreodată împotriva unei instituţii de cultură din România. Acceptarea naturii toxice […]
Comunismul m-a învățat să sting lumina când dau drumul la radio, în surdină dacă se poate, cel mai bine să îl țin sub o pernă și, eventual, să stau pitită sub pat ascultându-l. Comunismul m-a învățat să închid ușa și să ferec ferestrele. Comunismul m-a învățat să vorbesc în șoaptă, […]
