„Pentru a comemora genocidul armean, Gaidz Minassian, specialist în istoria Armeniei și Caucazului, profesor la Sciences-Po și jurnalist la Le Monde, a reconstituit, în Visul spulberat al armenilor, aventura unui grup de tineri revoluționari armeni fascinați de modelul francez al Luminilor și hotărâți să lupte pentru propriile drepturi, pentru recunoașterea […]
În 1926, Iemelian Iaroslavski justifica epurările decise la al XVI-lea Congres al PC (b) al URSS, din aprilie 1929, drept o metodă de protejare a „celulelor partidului și organismului sovietic împotriva degenerării”. O asemenea retorică despre corpul politic nu a fost cu mult diferită de cea utilizată de Heinrich Himmler […]
Marea istorie a umanităţii. O istorie a ororilor în 100 de episoade este o neobinuită carte de istorie care inventariază cele mai teribile 100 de conflicte din istoria cunoscută a speciei umane – şi, odată cu acestea, şi numărul impresionant de victime omeneşti. Ea apare în foarte valoroasa colectie „Istorie” […]
ntr o zi din septembrie 1941, dictatorul român, mareşalul Ion Antonescu, l a chemat în oraşul basarabean Tighina (pe atunci sediul lui Antonescu în calitate de comandant suprem al armatei române) pe directorul Institutului Central de Statistică. Conversaţia lor nu a fost înregistrată şi nici întâlnirea în sine nu a […]
Existau motive întemeiate de uimire. Conform recensământului din 1930 – singurul de încredere până în 1941 –, populaţia României Mari era de 18.057.028 de persoane, dintre care nonromâni 5.075.704 sau 28,1%. Aşa cum a explicat Manuilă în memorandumul său, dacă viziunea lui Antonescu avea să se realizeze, populaţia nonromână s […]
Dar idealul s a păstrat mereu: exaltat de câteva generaţii de poeţi, scriitori şi istorici români, el a exercitat o influenţă puternică asupra tineretului român. Rolul istoricilor a fost îndeosebi notabil şi, la începutul secolului XX, cel mai prolific şi mai influent dintre aceştia a fost Nicolae Iorga, supranumit „apostolul […]
Printr o serie de legi din 1888, 1903 şi 1916, cu diverse amendamente, guvernul a acordat privilegii privind alocarea de terenuri ofiţerilor inferiori în rezervă, care serviseră în armată mult timp, şi veteranilor din războiul din 1877 1878, care „nu aveau pământ de hrană”. Aceste privilegii includeau parcele mai mari […]
De ce a hotărât Carol să suprime în mod formal „democraţia” şi să introducă dictatura făţişă? Aşa cum am mai afirmat, Carol dorea să păstreze aparenţa unei ordini democratice atât timp cât interesele sale personale, majoritatea mercantile, erau bine reprezentate de „lichelele” politice pe care le instalase la putere. Nu […]
Recenta declarație a Papei Francisc I privind genocidul împotriva armenilor de acum un secol a stârnit furie la Ankara, președintele-Sultan făcând încă o dată rabat de la normele diplomației uzuale. Nu insist pentru că evenimentele sunt cunoscute. Ce supără atât de mult autoritățile turce la o sută de ani distanță […]
Venind în întâmpinarea centenarului genocidului armean din 1915, Grupul Abovian, prin Pietro Shakarian, a purtat o discuţie cu Ara Sarafian[1], director al Institutului Gomidas (http://www.gomidas.org/) din Londra, despre chestiunea genocidului, relaţiile turco-armene, kurzi, Recep Tayyip Erdoğan, Hrant Dink, William Saroyan şi şansele pentru pace şi reconciliere în regiune. Pietro Shakarian […]
