La 29 decembrie 1940, când Ion Pillat schițează planul amănunțit al operelor sale complete în opt volume, apare pentru prima dată delimitarea, de restul creației, a celor două poezii intitulate În catedrală: prima, cu specificarea Notre Dame de Chartres, datată „1906”, cea de-a doua, cu specificarea Notre Dame de Paris, […]
Sublimele Poeme Într-un Vers ale lui Ion Pillat par să reverbereze din concizia unor haiku-uri delicate. Din cele trei versuri ale acestui tip de poezie japoneză, închistate într-un număr fix de silabe, poetul român concentrează în puritatea diamantină a unui singur vers totul: imagistică, jocul de sensuri, lumina realității sau […]
Petala, componenta corolei unei flori, e semnul frumuseţii şi al fragilului pieritor. În lirica lui Ion Pillat petala se asociazã cu lumina care îi spiritualizeazã substanţa. Am ales trei poeme în care, condusã de imaginea petalei, voi încerca sã descifrez înţelesurile acestei iluminãri atribuite clipei. Pentru început, citez poemul “Interior”, […]
E citatul faimos al spaniolului Ioan al Crucii: « A la tarde de la vida te examinarán en el amor”. « În seara vieţii tale, te voi judeca după iubire ». Multă vreme m-am gândit că e un citat dur, că suntem toţi iremediabil egoişti şi individualişti până sub unghie. […]
unele fete se privesc în oglindă arcuindu-și ochii ea, fata cu părul negru, se privește în oglindă căutându-și cancerul azi vei fi operată pe creier i se spune jumătate din amintirile tale se vor evapora te vom inactiva genetic șansele sunt aproape zero ea se privește și mai atentă […]
Dacă s-ar ţine socoteală de faptele bune, desigur că ar fi cu mult mai numeroase decât credem noi. Aşa se procedează, dealtfel, în China; se aduc la cunoştinţa tuturor, în sunetul trâmbiţelor şi se acordă recompensa celor care le-au săvârşit. Noi ştim doar să pedepsim; îl arestăm, pe cât e […]
Titlul volumului e atît de bine tăiat încît simți marginile zimțate, de carton înmuiat.Cineva, tot așezînd alte și alte chipuri în album, pînă la urmă nu face decît să rotească între degete unul singur, clișeul esențial. E simplu și e spectaculos: se ia o ramă goală de tablou, se iese […]
Întotdeauna mi-a plăcut Paștele mai mult decât Crăciunul. Chiar și când eram copil. Sigur, ca semnificație religioasă creștină, Învierea e mai importantă, dar consider că a fi conștient de acest lucru – doar prin intermediul rațiunii – nu suscită și starea necesară înțelegerii, trăirii cu un celălalt. Și bineînțeles că […]
Nu doar la prima vedere, ci în multe privinţe, suspiciunea nu e bună; nu ajută, nu construieşte, nu livrează confort, nu primeneşte. Este suficient doar să ne gîndim la unul dintre termenii care i se opun, în chip natural aş zice, anume, e suficient să ne gîndim la „încredere”, pentru […]
În spaţiul saturat de memorie şi de aluzii culturale pe care Godard îl edifică în “ Le Mépris”, zeii merg alături de oameni, iar cinematograful este puntea pe care modernii o construiesc spre a revedea frumuseţea pierdută a anticilor. Din marea sudică în marginea căreia se ridică vilele se pot […]
