Colecția de texte cuprinse în ultima carte a profesorului Vasile Spiridon(„Hexagonaleˮ,vol.I, editura Eikon, 2020)ne invită să re-compunem spiritul francez, așa cum se reflectă acesta în fațetele poligonale(literatură, politică, artă, imigrație)ale unei societăți globalizate. Secvențializarea analitică din capitolul inaugural efectuează caroiaje miniaturești și atrage referințe, stimulează examene semiotice, descrie sinestezii în […]
Pe fondul întârzierii noastre istorice față de suratele europene, desenul literar complicat al perioadei 1889-1947 din „Istoria critică a literaturii româneˮ(autor : Nicolae Manolescu, ed. Cartea Românească, 2020)polarizează contrastele anterioare de o parte și alta a unei falii mentalitare occidentalist–tradiționaliste, recognoscibilă, deja, în „conflictul Maiorescu și Hasdeuˮ, și manifestă în […]
„Critici români de aziˮ(autor : Răzvan Voncu, editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2020),constituie una dintre lucrările principale de teorie literară postdecembriste și un must read al oricărui cititor pasionat. Convențional, discursul critic își propune investigarea contribuțiilor maeștrilor-arhitecți(critici, istorici literari, comparatiști și teoreticieni, eseiști)care au dezvoltat edificiul literaturii naționale în ultimele decenii. […]
Epoca istorică a premodernismului este una a decalajelor. Exprimarea sa literară se împarte în „Istoria critică a literaturii româneˮ(autor : Nicolae Manolescu, ediția a II-a, revăzută și revizuită, editura „Cartea româneascăˮ, 2020)în trei momente principale : neoclasicismul iluminist(1787-1830), care trimite spre paradigma dionisiacului nietzscheean și formalismul rus; romantismul(post)pașoptist(1830-1889),lecturat în cheia […]
Relativ concentrată în economia tratatului „Istoria critică a literaturii româneˮ(ediția a II-a, revăzută și revizuită, editura „Cartea româneascăˮ,2020), secțiunea dedicată literaturii române vechi(1521-1787)detaliază, în reputata sa eleganță grafică, operele crepusculare ale poeziei și prozei autohtone. Prezentat succint într-un articol precedent, vom întrebuința, în abordarea acestui capitol, „modelul dublei spiraleˮ, pe […]
De bună seamă, chiar dacă stârnește rânduri succesive de precauții, o recenzie restrânsă adresată monumentalei „Istorii critice a literaturii româneˮ(autor : Nicolae Manolescu, ediția a II-a, revăzută și revizuită, editura „Cartea româneascăˮ, 2020)nu poate fi decât condamnată unei decodări parțiale și imprecise. Patru par să fie, în principal, erorile care […]
O dată în plus, în volumul „Cînd plouă mă numesc altfelˮ (editura Baroque Books &Arts, 2021, îngrijit de Cristian Pătrășconiu, ilustrații de Octavian Mardale), Ioan T. Morar își deschide arcul reflexiv și reușește să transforme caligrafia emoțională a marilor teme într-un spectacol metafizic. Din decorul vesperal al savanei urbane, claustrate […]
Dezvăluire a unui story existențial fascinant, proaspătul dialog la care Robert Șerban îl invită pe Ciprian Radovan („Electrochimie și picturăˮ,editura Brumar, 2021)cuprinde evocări cu lumina în schimbare, confidențe vibrate de umor, zone de convicțiune estetică. Sub hașura interogativă, figura reputatului pictor-savant se detașează din panorama „emulației culturale timișoreneˮ a deceniilor […]
Aurel Dumitrașcu face parte din categoria scriitorilor plecați prematur, și uitat pe nedrept. Jurnalul său intim („Carnete maroˮ, vol. I, II, editura Cartea Românească, 2019),concentrat din mai multe surse de „administratorul postumității literareˮ, Adrian Alui Gheorghe, extrage din „felia de viață personalăˮ dintre 1982-1990 un tâlc istoric și unul literar. […]
„Vânători-culegătoriˮ, cel de-al treilea roman al Mariei Manolescu (Editura Polirom, 2019)este unul dintre cele mai puternice și mai frumoase romane apărute la noi în ultimii ani. Un text cu o cinetică sofisticată, am putea spune. Eroina Petra Ionescu descrie, în paginile lui, o mișcare de revoluție pe o circumferință care […]
