– Nu e drumul care duce peste deal la Cireșu, ăla s-a asfaltat mai demult, cred că e undeva mai la vale de Talpe că nu i se vede culmea în “snapshot”-ul asta pe care tu, sora mea, l-ai fixat definitiv într-o vară calmă de la începutul mileniului, cred. -“Inceputul […]
Dedicat memoriei lui Andrei Niculescu Aproape uitat în era digitală, abandonat pe un raft al nostalgiei, recitit doar de cei ce văd în textele sale un ecou al propriei lor copilării pierdute, Jules Verne rămâne, înainte de toate, un creator de mituri. Dincolo de clasificările leneşe, dincolo de prejudecăţile pe […]
Mă gândesc la tristețe ca la un munte de sare – cum sap în el cu unghiile mici, mici, cum limba mea îi înmoaie fiecare cristal. La fluturii albi, la Death Valley, la Miriam Makeba în timp ce întinde mormane de rufe. Gătesc și calc și respir – ai impresia […]
Premiul „Monica Lovinescu“ acordat de Fundația Humanitas „Aqua Forte“ a fost înființat în 2023, an care marchează centenarul nașterii uneia dintre femeile remarcabile ale istoriei României moderne. Spre deosebire de premiile existente în prezent, care privilegiază beletristica, Premiul „Monica Lovinescu“ este dedicat cărților de nonficțiune din zona umanistă și unor […]
Săptămâna viitoare, începând de luni, 11 septembrie, până duminică, 17 septembrie, Bucureștiul devine din nou capitala europeană a poeziei la cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). Poeți din 27 de țări de pe patru continente vin la București, unde publicul îi poate întâlni în cadrul a peste 50 de evenimente extrem de variate: de la lecturi […]
este un fenomen firesc în context istoric politic, reflectând efectul necruțător al răfuielilor dintre feluriți adversari doritori să facă bine patriei, în nume partinic. În fapt căderea capetelor e văzută și simțită în timp destul de diferit, până în zilele noastre. Recent un criminal juvenil a generat o adevărată euforie […]
„Posibilitatea reabilitării se află în centrul tuturor marilor religii şi societăţi. În Coreea de Nord, ca în toate dictaturile comuniste, aceasta este de neconceput. Apoi, într-o noapte, Eunmi a dispărut. Orele treceau şi ea tot nu se întorsese acasă; părinţii mei au intrat în panică şi au căutat-o prin tot […]
Noi nu am avut nici un cuvânt de spus. Dacă nu făceam ce voiau bărbaţii care ne-au cumpărat, eram date pe mâna autorităţilor chineze, care aveau să ne trimită înapoi în Coreea de Nord – unde aveam să fim torturate până ne dădeam duhul. Mama i-a fost vândută unui fermier […]
Eu şi mama am dus trupul tatei pe întuneric, cu ajutorul unor indivizi plătiţi de bărbatul care mă numea amanta lui. A trebuit să facem asta la adăpostul nopţii ca să nu ne miroasă poliţia chineză („soţul” meu era lăsat să introducă clandestin în ţară doar femei din Coreea de […]
Tata obişnuia să-mi spună: „Yeonmi-ya, după tigru rămâne blana, după om rămâne numele; tu fă-ţi un nume bun care să dăinuie”. Dacă muream în deşert în noaptea aceea, nu ar fi rămas nimic după mine. Simţeam că viaţa mea ar fi fost degeaba. În timp ce priveam tapiseria stelelor, mişcându-mi […]
