1. Gideon Rachman e mai mult decât un jurnalist britanic foarte cunoscut. Și-a început cariera în 1984 la BBC World Service. A lucrat timp de 15 ani la The Economist, pentru care a fost corespondent la Washington, Bangkok şi Bruxelles. Din 2006 este editorialist specializat pe politică externă la Financial Times. În 2016 a […]
În valuri norii veneau să verse ploi restante peste sute de kilometri pătrați de nimic Pe aici, locuit de nimeni, drumul spre Americano, cafeneaua lui Rick Dintr-un adînc în care supraviețuiește, lacom, prezentul adună tot trecutul în el Viori se rotesc aprinse în mine într-o magică roată mă ‘nvîrt pînă la […]
Câinele nu pleacă de la măcelărie, iar prostul moare de grija altora. Când firmele mănoase sunt deja ocupate de colegi pensionari mai influenți, nu sunt rele nici măcelăriile universitare, culturale și duhovnicești pentru un pic de mângăiere și odihnă binemeritată după anii grei în serviciul public informativ. Proștii se ocupă […]
Eu locuiesc într-un album, Îmbrățișată de privirea Celor din pozele străvechi. Spre miezul nopții mă strecor Și ies afară dintre file, Ca să mă pierd printre cei vii. La ceasul ochilor închiși, Cobor pe pleoape, intru-n somnul Celor ce pleacă nemișcați Spre un ținut de neatins În care poți să […]
în marile opere sunt parcă predestinați problemelor de familie generate de fii sau fiice mai ales. În general, peste aspectele politice concretizate în războaie încheiate nu întotdeauna favorabil, se suprapun preferințele erotice nefericite ale urmașilor, rezolvate însă benefic în final… uneori. Absența regelui de acasă nu duce la nimic bun; […]
Jack Gilbert Singur Nu m-am gândit niciodată că Michiko va reveni după ce a murit. Dar dacă ar fi venit ar fi fost o doamnă într-o rochie albă, lungă. Este ciudat că s-a întors ca dalmațianul cuiva. Aproape în fiecare săptămână îl intâlnesc pe bărbatul care o […]
Celor ce uită moartea li se înfăţişează ca un accident biologic oarecare, ca o paranteză ce nu poate întrerupe mişcarea de automate a zilelor imterşajabile: ecranele tactile ale telefoanelor sunt singurul cer sintetic pe care ochii lor captivi îl mai cunosc. Celor ce uită dragostea li se dezvăluie ca o […]
Mă-ntorc de parcă n-aș fi plecat vreodată. Atâta viață și mai nimic de făcut. În somn, frica mea e pulbere dusă de vânt, în somn, frica mea urcă până pe creste. Am renunțat la lucrurile ce îmi dădeau siguranță. Acum, inima mi-e mai puțin zgomotoasă – pot înnopta în susurul […]
Viaţa celui care avea să devină Joseph Conrad este viaţa unui personaj de roman. Excentricitatea operei sale este dublată de excentricitatea unui destin: dinspre Polonia natală spre insulele îndepărtate şi mai apoi spre Anglia, drumul său este cel al unui central- european ce descoperă, o dată cu îndepărtarea de patria […]
este, etimologic cel puțin, o alternanță supărătoare, fie și pentru faptul că primul îl avem moștenit din slavă în timp ce realitatea arhitectonică desemnată e de aproape două milenii, adică podul lui Traian, pons Traiani imortalizat după inaugurare și pe o monedă bătută prin decizia Senatului roman. Supărător – dar […]
