Am putea defini primitivismul cultural ca relația disproporționată între complexitatea cunoașterii deținute și complexitatea problemei de rezolvat. Primitivism cultural este deopotrivă să vrei să repari o navetă spațială cu ranga, sau să bați cuie cu o carte mai grea, coperți tari, eventual ferecate. Dintr-o astfel de perspectivă primitivismul nu se […]
“Acestea sunt legile, conform cărora trebuie a fi primiţi străinii şi străinele venite din alte părţi, precum şi a permite călătoria cetăţenilor noştri în străinătate, cinstind în modul acesta pe Zeus ospitalierul, căruia nu îi place să gonim pe străini (să interzicem) de la sărbătorile noastre, prin edicte barbare”. (Platon, […]
Un prieten a ridicat această subtilă problemă de filosofie politică. Nu ştiu care e răspunsul, tot ce pot face e o schiţă a structurii întrebării. Întrebarea e legată de felul în care conceptualizăm relaţia cetăţenilor cu instituţiile statului. Sunt cel puţin două feluri de a face asta, unul caracteristic democraţiilor […]
Pe scurt, creştinii trebuie să-şi urmeze poiectele lumeşti fără să le pericliteze pe cele spirituale. E important să fie foarte clare priorităţile şi scara de timp la care pot fi atinse, cât durează până le atingi. Ceea ce gândim ca prioritar este un scop sau un obiectiv al unui proiect, […]
Într-o societate tradițională se putea trăi bine mersi fără cultură pentru că erai imersat într-o culturănatură structurată de ritmurile cosmice. Nu exista o separare între natură și cultură. Bătălia cu moartea era câștigată de la bun început prin transgresarea personală a ei într-o lume de dincolo. Azi lupta cu moartea […]
Atât de multe se pot spune cu o fotografie, și nu pun ghilimele cuvântului spune, încât a gândi numai în termenii textelor oricât de bine scrise apare ca ceva sărăcăcios. Necunoscând regulile de constituire a mesajului în această artă, crezând că poza e o simplă captură a urmelor unor radiații […]
Adevărul Cuvântului interpretat ca sistem discursiv cu complexitate și durată nedefinite și nedefinibile mi se pare, din punct de vedere filosofic, de concepție pragmatistă în raportul cu scopul de îndumnezeire (theosis), în raport așadar cu cunoașterea a ceea ce nu poate fi cunoscut în sensul unei teorii a corespondenței. La […]
Prin cartea „Profetul şi oglinda fermecată”(1) Madeea Axinciuc ne îndeamnă să punem aripile de ceară şi să ne avântăm spre soarele textelor sacre, poate chiar dincolo de ele (2). Zborul este razant şi periculos. Trei porţi se află în faţa cititorului. Prima dintre ele este însăşi cartea. A doua este […]
Mircea Martin (1998) conchide, la finalul unui studiu dedicat postmodernismului literar românesc, că “în ceea ce privește literatura română – și, posibil, literaturile est-europene – putem vorbi despre un postmodernism fără postmodernitate”. Cadrul conceptual adoptat de autor este unul marxist, în care postmodernitatea are în vedere baza, iar postmodernismul este […]
