Mai întâi ne-a fost furată naşterea la spitale şi în clinici. Timp de nouă luni de zile, în loc să ne ocupăm de “CE” se întâmplă, anume că va veni pe lume un copil, noi stăm să citim analize şi ne preocupăm de “CUM” se întâmplă toate astea. Naşterea ne-a […]
Către sfârşitul mesei au început toasturile. Întâiul toast au fost pentru vodă. Şampania se turna în pahare mari, numai al lui vodă şi al turcului erau de aur. Husein, scu¬lându se, au zis la toţi să umple paharele, să ridice toastul în sănătatea Măriei sale. Noi toţi precum şi turcii […]
Toţi cei care critică cu îndârjire Biserica văzută, hainele ei instituţionale (şi asta îmi sună şi mie) ar face bine să viziteze, cel puţin o dată, Centrul de Îngrijiri Medicale „Sf. Nectarie” din Cluj, realizat şi finanţat exclusiv de către huiduita instituţie mai sus pomenită. Nici eu n-am crezut, până […]
Aş vrea să fiu pământul Sub care te petreci, Să fiu cu fruntea ta, Umerii tăi, Şi rădăcinile să se răsfire În noi. Dar de te pierzi în ape, Sau te desfaci sub pietre, Tot ţipă-n tine dorul Să te întorci din nou, Chiar dacă numai algă, Rotind, Chiar dacă […]
Un prieten bun care şi-a condus recent mama pe ultimul drum, Paul M., îmi întăreşte credinţa că iertarea este cea mai înaltă formă de iubire. Aceasta ar fi, spune el, puntea de întâlnire dintre religii, mai ales dintre creştinism şi religiile asiatice. La Caragiale, o ştiu de la Steinhardt, iertarea […]
De obicei scriu un articol pe săptămână pentru Lapunkt, şi încerc să fiu mai optimist decât alţii, dar în săptămâna asta am fost la locul unde au murit acei oameni şi nu prea am chef să scriu ceva anume. Erau priviri acolo, cam atât. Priviri. Stupefiate. Parcă timpul se oprise […]
Mã ridicam ca oaspe al tãcerii, Robit de har, şi negrãirea îmbãta Timpanul nopţii. Pãdurea se-nvârtea; pâcloasã, steaua Îşi ascuţea peste cascadele de vânt Licãrul ghearei. O, nu aveam destule guri, nici braţe Sã mã adun din întuneric, sã mã-nţeleg Vreodatã-n singur. Tipsiile de fum ale secundei Se-acopereau de mierea […]
În viziunea lui Kierkegaard, decalajul, contratimpul, sentimentul acut al nepotrivirii noastre cu ceilalţi, singurãtatea ca formã de exil sunt suferinţe salutare pe drumul spiritualizãrii. Durerea nevãzutei rãni deschise, de care ne plângem de la început pânã la moarte, spune el, e beneficã, deoarece ne pãstreazã legaţi de Divinitate. Flozoful considerã […]
Atunci când apare un soare curat după zile întregi de nori, toată lumea se bucură. Da, e acelaşi drum zilnic spre metrou, dar ceva e complet nou, sau era complet uitat, un “ceva” în aer şi priviri care schimbă peste jumătate din atmosfera zilei. Şi iată cum atmosfera face mai […]
Până unde trebuie să coborâm în noi, atunci când lucrurile nu merg? Şi până când? Cât durează o introspecţie pe care o faci cu cineva sau de unul singur, printr-un jurnal de exemplu? Psihanalista Francoise Dolto, într-o carte mai puţin cunoscută numită “Solitudes”, e întrebată la un moment dat dacă […]
