Post Tagged with: "arta"

Schimbarea la faţă-Iconosemne (5)

Schimbarea la faţă-Iconosemne (5)

Experienţa artei bizantine m-a tentat să abordez o lume “împinsă” spre spiritualizare, ca expresivitate, fie că e vorba de tematici profane, fie că este vorba de cele sacre; fie că este vorba de nuduri, naturi statice, fie ca este vorba de “gânditori”, îngeri, sfinţi, sau personaje oarecare. Spiritualizarea, vazută ca […]

by · 6 august 2014 · 0 comments · ArtBazar, Pop-Culture
Vera, doamna Nabokov (II)

Vera, doamna Nabokov (II)

„Vorbesc fluent engleza, franceza şi germana”, scrisese Vera Nabokov în documentele ei de imigrare, iar cu această declaraţie începe un nou capitol din biografia „Vera”, de Stacy Schiff. Soţii Nabokov ajunseseră, în sfârşit, în America şi la New York în 1940. Pentru Vera, deşi lucrase în limba engleză în timpul […]

Cititorul, armă neconvenţională

Cititorul, armă neconvenţională

Da, ştiu, cartea tipărită îşi trăieşte ultimele decenii, sau poate chiar ultimii ani… Directorii marilor biblioteci (chiar şi din România) se plâng din ce în ce mai frecvent de problema spaţiilor de depozitare. Ideea „depozitului legal” (obligaţia unei categorii de biblioteci de a avea cel puţin un exemplar din orice […]

by · 1 august 2014 · 0 comments · Cultura, Idei, Literatura
Tentaţia femeii frumoase

Tentaţia femeii frumoase

Un articol din capitolul „articole de vacanţă”. Ideea ar fi că orice bărbat se uită după o femeie frumoasă, măcar pentru o fracţiune de secundă. Nu știu care e procentul, dar cred că peste 80 la sută. (Același articol se poate citi pentru relaţia femei-bărbaţi) Şi mărog de ce ai […]

by · 29 iulie 2014 · 1 comment · Agora, Punktul critic
Cerul, noaptea

Cerul, noaptea

Îndepãrtatele semnale Ce licãresc în întuneric Sunt cãrţi de care mã separã Nu ani luminã ci ani gânduri. Între coperţile de raze Palpitã mut necunoscutul, Chemându-mã sã-i stau de veghe Într-un spectacol al absenţei. Mintea deschide tomuri albe Din biblioteca înstelatã, Descoperind cã-n rãsfoire Face în sine calea-ntoarsã Pânã la […]

by · 29 iulie 2014 · 0 comments · Cultura, Literatura
Ion Vianu, “Amor intellectualis. Romanul unei educaţii”, (fragment 1)

Ion Vianu, “Amor intellectualis. Romanul unei educaţii”, (fragment 1)

Cotrocenii au un fel de-a fi deosebit de Parcul Filipescu, cartierul unde am copilărit. În timp ce triunghiul dintre Şoseaua Aviatorilor, Iancu de Hunedoara (fostă Bonaparte) şi Calea Dorobanţi este clădit mai ales de marea burghezie triumfătoare ieşită din revoluţia socială care a urmat primului război mondial („fin de l’ancien […]

by · 27 iulie 2014 · 0 comments · Uncategorized
Ion Vianu, “Amor intellectualis. Romanul unei educaţii” (fragment 2)

Ion Vianu, “Amor intellectualis. Romanul unei educaţii” (fragment 2)

Clădirea însăşi, cu parter şi etaj, avea ceva luminos, deschis. Intrarea principală, cu colonade de un gust neoclasic rafinat, nu era niciodată deschisă, astfel că intrarea se făcea prin lateral. Amfiteatrul Mare era în întregime îmbrăcat în lemn, amintind, deşi era mai puţin elegant, de amfiteatrul lui Morgagni de la […]

by · 27 iulie 2014 · 0 comments · Uncategorized
Ion Vianu, “Apropieri”, (fragment 1)

Ion Vianu, “Apropieri”, (fragment 1)

Dacă există o geografie a răspîndirii psihanalizei în lume, trebuie să ne întrebăm ce a determinat difuziunea ei în afara graniţelor care pot fi considerate leagănul său: Austria, Ungaria, Germania. Ion Vianu, “ Apropieri”, editura Polirom,Iaşi, 2011 Ca factor pozitiv, de creştere a culturii psihanalitice, trebuie menţionată prezenţa unei elite […]

by · 27 iulie 2014 · 0 comments · Uncategorized
Vezi, sufletul e un cristal

Vezi, sufletul e un cristal

Vezi, sufletul e un cristal Prin care fulgerã iubirea: O clipã ea îţi pare verde Ca fluturãrile pãdurii, Galben-albastrã ca un far Chemând la ţãrm pierduţii mãrii; Dar dorul, febra-nchipuirii Împing spre roşu aşteptarea, Pânã rãmân sã te vegheze Violetul, brunul nostalgiei Dupã ce-ar fi putut sã fie… Iar fumuriul […]

by · 22 iulie 2014 · 0 comments · Cultura, Literatura
Labirintul: Milo Manara şi variaţiunile sale

Labirintul: Milo Manara şi variaţiunile sale

Arta lui Milo Manara este iconoclastă, erotică, perversă, jucăuşă şi vizionară. Încărcată, ca şi cea a lui Hugo Pratt, de un puternic simţ al intertextualităţii, ea descifrează, în desenul realităţii, partea de vis care face să sară în aer eşafodajul raţionalităţii diurne. Se poate folosi, spre a descrie universul pe […]

by · 18 iulie 2014 · 1 comment · ArtBazar, Banda Desenata