Istoric al Revoluției franceze, fin observator al democrației devenită, după propriile mărturisiri, marele subiect al existenței sale, membru al Partidului Comunist Francez în anii ‘50, François Furet a avut de mai multe ori utopia pe agenda sa intelectuală. Nu pentru că ar putea trece drept un teoretician al ei sau, […]
Faptul că istoricii sunt obligați prin natura subiectului lor să “negocieze” constant cu timpul este o evidență. Natura acestei relații, modul în care este rezolvată într-o epoca sau alta, la un autor sau la celălalt, mecanica raporturilor dintre timp și temporalitate, sunt însă mai puțin transparente, chiar și pentru ei […]
N-am nicio intenţie de a deschide un subiect de Philo Café. Totuşi, tonul următoarei confesiuni indică toate direcţiile către un taifas cultural dezinhibat de micile tabuuri – aici, pre-judecăţi– sociale: cerându-ni-se să vorbim despre timp, ni se impune să vorbim, de fiecare dată, la persoana I, despre o istorie culturală […]
Am urmarit să încadrez pe om în istoria vieții de pe planeta noastră. […]În această primă lecțiune l-am arătat pe el, în evoluție de la faza de anthropus la cea de homo sapiens. Le-am dat noțiunea lungimii acestei evoluții și a marilor schimbări ale ambianței, în care el a trăit […]
IOAN MORAR Am fost fenician și niciodată n-am părăsit cetatea am cărat toată viața pentru negustori miere în vase de lut și untdelemn pentru candele tot în vase de lut mi-am șters seară de seară praful de pe sandale m-am închinat răbdător toată viața în același templu zeii nu știu […]
Dialog exclusiv LaPunkt între Tudor Călin ZAROJANU şi Cristian Pătrăşconiu Criza actuală și, lărgind cadrul – cum se spune în televiziune –, tranziția sînt bune, sînt medii fertile pentru scriitor, pentru scriitură? Dacă da, mai degrabă pentru proză ori mai degrabă pentru poezie? Da. Înclin să cred că majoritatea […]
ntr o zi din septembrie 1941, dictatorul român, mareşalul Ion Antonescu, l a chemat în oraşul basarabean Tighina (pe atunci sediul lui Antonescu în calitate de comandant suprem al armatei române) pe directorul Institutului Central de Statistică. Conversaţia lor nu a fost înregistrată şi nici întâlnirea în sine nu a […]
Existau motive întemeiate de uimire. Conform recensământului din 1930 – singurul de încredere până în 1941 –, populaţia României Mari era de 18.057.028 de persoane, dintre care nonromâni 5.075.704 sau 28,1%. Aşa cum a explicat Manuilă în memorandumul său, dacă viziunea lui Antonescu avea să se realizeze, populaţia nonromână s […]
Dar idealul s a păstrat mereu: exaltat de câteva generaţii de poeţi, scriitori şi istorici români, el a exercitat o influenţă puternică asupra tineretului român. Rolul istoricilor a fost îndeosebi notabil şi, la începutul secolului XX, cel mai prolific şi mai influent dintre aceştia a fost Nicolae Iorga, supranumit „apostolul […]
Printr o serie de legi din 1888, 1903 şi 1916, cu diverse amendamente, guvernul a acordat privilegii privind alocarea de terenuri ofiţerilor inferiori în rezervă, care serviseră în armată mult timp, şi veteranilor din războiul din 1877 1878, care „nu aveau pământ de hrană”. Aceste privilegii includeau parcele mai mari […]
