Nu striga niciodată ajutor este al optulea volum de versuri al lui Mircea Cărtărescu și se poate spune că e diferit de toată poezia lui precedentă. Scris la treizeci de ani după penultimul volum, timp în care autorul n-a mai scris niciun vers, el reprezintă o întoarcere la simplitatea și generalitatea […]
Itinerama – Țara Făgărașului la București aduce în perioada 28 octombrie – 15 noiembrie 2020 evenimentul „Povestiri din Țara Făgărașului”, un proiect foto-video semnat de Adriana Lucaciu care își propune să deschidă curiozitatea publicului bucureștean pentru ținutul istoric din Transilvania, aflat la nici patru ore distanță de capitală. „Povestiri din […]
Recentele evenimente electorale, cu circul firesc până la urmă, democratic până la un punct, au evidențiat ca întotdeauna victorii, înfrângeri și carențe, inevitabile și irefutabile căci spune dreptul roman „odată ce ai ales o cale, nu-ți este îngăduit să recurgi la alta” (electa una via non datur recursus ad alteram). […]
„Plăcerea lecturii acestui volum va veni din confruntarea cititorului cu simplitatea în forma ei cea mai rafinată. Cum se poate ca atât de puţine cuvinte să spună atât de mult? se va întreba cititorul. Nimic nu e mai greu decât să obţii epura lumii reducând vastitatea ei la dimensiunile unui bob de […]
am reuşit să scriu prima pagină de la coadă la cap. învăţ meseria de a supravieţui jubilez în jurul ideilor lejere pe care le născocesc nu înveţi nimic de la oamenii singuri şi trişti dar ei sunt cei care pot vedea în inima ta fugi cât mai […]
Din volumul în lucru „Tot felul de povești” Pentru o pisică găsită în pădure, unde și-ar fi putut sfârși fragedele zile sfâșiată de râși, vulpi, lupi, sau alte pisici mai viguroase și mai experimentate (avea două luni când soarta ne-a scos-o în cale mie și lui V.), Jurubița este […]
Îmbracã-mã-n cuvinte Şi fã-mã nevãzutã, Mi-e dor sã fiu purtatã Pe foile nescrise, Sã mã avânt în albul Care acum viseazã, Ca zmeul de hârtie Ce uitã cã o sfoarã Îl leagã şi îl ţine Între pãmânt şi ceruri.
Strada își întindea agale curțile de-a lungul liniei de cale ferată ce părăsea gara mare a Sibiului, pornind întins spre orașele îndepărtate dinspre apus. De câte ori călătorea împreună cu părinții spre stațiunea din ținutul Hațegului, rămânea cu obrazul lipit de geam și-și lua rămas bun, cu mâna mică fluturând […]
Nu uita, când plouă și-o picătură de ploaie te mai sărută pe gură, cât poate de lung, atât cât ea poate, pregătindu-se, pe buze, din coate să-ncheie a da, ca oricare alta cu loc de veci în Cimitirul Balta și fanfară de frunzișuri și alco- all inclusive, fie-ți milă […]
Subliniam recent că, în aparență cel puțin, compozitorul nu „plânge” la unison cu personajul încercat de soartă; este cazul lui Verdi și îl comparam cu Puccini despre care știm că pătimea împreună, con-pătimea adică, cu personajele sale, mai ales cu cele feminine. Nu pot să nu amintesc de observația lui […]
