Articles by: Mădălin Irinel Niculeasa

Menirea occidentului: intoarcerea la legea greaca?

Menirea occidentului: intoarcerea la legea greaca?

Sau de ce nu-i vorba despre o schimbare de paradigmă ci doar de o reamintire (pentru continuare) a singurei paradigme pe care Occidentul și-a oferit-o până acum – legea greacă.  De unde și cât timp….. Deslușirea trecutului nu este doar rodul trecerii timpului ci are în vedere și momentul, locul […]

(Și) Războiul (acesta) e despre Idei și Valori (chiar dacă diferite)

(Și) Războiul (acesta) e despre Idei și Valori (chiar dacă diferite)

Războiul (și acesta) are o particularitate. Nu-i despre ceva material. O parte folosește mijloace materiale (rudimentare chiar) pentru a obține/proteja niște idei, în timp ce cealaltă parte pune în discuție Idei și Valori pentru a obține niște rezultate puțin mai (a)ideatice. Sau despre Ideile ce produc vs. Mijloacele ce creează. […]

Dreptul de a fi ignorați/uitați de către Stat (pe bune, efectiv și în mod transparent)

Dreptul de a fi ignorați/uitați de către Stat (pe bune, efectiv și în mod transparent)

Newton ne-a învățat că dacă determinăm viteza și momentul/locul unui obiect știm cu siguranța și în viitor ce viteză și ce locația va avea respectivul obiect. Este ceea ce se numește teoria deterministă din fizica clasică. Heisenberg, Bohr și mecanica cuantică ne spune că nu putem ști în același timp […]

by · 16 februarie 2022 · 0 comments · Analiza, Societate
Ce ne învață art. 1 alin. 2) C. civ. despre Principiile vieții sau despre locul Principiilor în viața noastră

Ce ne învață art. 1 alin. 2) C. civ. despre Principiile vieții sau despre locul Principiilor în viața noastră

Problema modalității acoperirii golurilor legislative, tăcerii legiuitorului, pasivității acestuia a suscitat multe discuții în literatura de specialitate, în doctrina juridică. De la analogia legii la analogia dreptului trecând prin de eos quod plerumque fit multe gânduri și idei au fost exprimate. Art. 1 alin. 2) C. civ. dezleagă această problemă […]

Dreptul, formă de exprimare a Culturii sau a Educației?

Dreptul, formă de exprimare a Culturii sau a Educației?

Achiesez la punctul de vedere în acord cu care înțelegerea și cunoașterea nu vin doar din știință, logică și rațiune ci acestea (înțelegerea, cunoașterea) pot avea sau chiar au drept sursă inclusiv aspectele ce țin de modalitatea în care Spiritul (Sinea lui Noica) este cooptat în această activitate lămuritoare (cunoașterea, […]

by · 12 ianuarie 2022 · 0 comments · Analiza, Societate
Ce face din Drept o Știință

Ce face din Drept o Știință

Există această credință că tot ceea ce a dobândit statutul de știință a căpătat inclusiv rigoarea exactității, scăpând în felul acesta de tot ceea ce poate avea calitatea metafizicii (de necuprins în mod exact cu simțurile, de neexplicat rațional, etc.). Rațiunea s-a instaurat în domeniul științei și tot ceea ce […]

by · 25 noiembrie 2021 · 0 comments · Analiza, Societate
Despre ziua în care Dreptul a ieșit din Lume

Despre ziua în care Dreptul a ieșit din Lume

De 2000 ani „Omul laic” se luptă cu „Omul religios” pentru întâietate. Filosofia și Biserica s-au alăturat și ele acestei aparente competiții/dispute. Unii spun că cele două sunt incompatibile (în special zilele acestea), altii spun că sunt diferite (în special Biserica în lupta ei de a scăpa de înțelepciunea grecească), […]

by · 12 noiembrie 2021 · 0 comments · Analiza, Societate
Nația dintre scaune

Nația dintre scaune

De la Caragiale pana la Cioran, de la D.D. Roșca și până la Eugen Ionescu, intelectualii și-au pus problema specificului național. Cioran în Schimbarea la fața a României este mai categoric și mai cinic, biciuind sau mai bine blestemând acest specific. Caragiale este mai îngăduitor și mai înțelept în 1907 […]

by · 28 octombrie 2021 · 0 comments · Analiza, Societate
Iubirea de Înțelepciune, darul grecesc oferit nouă

Iubirea de Înțelepciune, darul grecesc oferit nouă

sau despre Ziua când lumea a fost condamnată la mediocritate iar lumea a devenit iubitoare de înțelepciune Toată vremea lui Socrate și Platon abundă de această diferență dintre înțelepciune si filosofie; de la cei 30 ce au condus dictatura Atenei, până la dialogul Charmides, sau până la ivirea sofiștilor, până […]

Hristos și Ceea ce NU poate fi dedus judecății

Hristos și Ceea ce NU poate fi dedus judecății

Aici si Acum totul poate fi judecat, căci justiția este și efectivă dar și totală (cel puțin din perspectiva vocației). Preocuparea omului este să ducă Justiția în cele mai mici cotloane și unghere, să nu rămână nicio urmă de praf neștearsă de mătura Justiției. Dreptul de acces la Justiție este […]