O reîntoarcere la Micul Prinț

După patru apariții editoriale cu minunate poeme de dragoste („Duet”, în colaborare cu Otilia Țenea, 2006, „Declarație de dependență”, 2015, „Despre dragoste și alte păsări”, 2017 și „Apocalipsa moliilor”, 2021), Ada B. Carol a publicat de curând o poveste, intitulată „Vulpea spațială și astronautul”(ed. Sui Generis, 2024), cu ilustrații de Zelmira Szabo.
Textul ei reia celebra poveste a lui Saint-Exupery din perspectiva unui personaj secundar, dar nu mai puțin fermecător, care își propune să îl regăsească pe Micului Prinț, într-o cheie postmodernă. Pe astronautul Antoine, eșuat cu avionul în deșert, vulpea, denumită de autoare Fucsia, îl invită la o călătorie în spațiu, care să urmeze traseul evocat de eroul dispărut în cartea de demult. Păstrând tipologiile schițate de scriitorul francez, pentru a desemna pe locuitorii solitari ai planetelor întâlnite în cale de Micul Prinț, anume Geograful, Lampagiul, Businessmanul, Bețivul, Vanitosul și Regele, Ada B. Carol reînnoadă firul poveștii de altădată, bifurcând expediția de recuperare a protagonistului în două ipostaze: în vreme ce astronautul își începe căutarea cu ajutorul „științei și tehnologiei”, Vulpea apelează la Șarpe și la mușcătura sa „metafizică” pentru a ajunge pe Steaua Micului Prinț. Proza și poezia, implicate de cele două modalități ale căutării îmbină firesc ironia cu lirismul, dovedindu-ne că Ada B. Carol știe cum să se situeze pe aceeași lungime de undă cu ilustrul ei înaintaș.
Povestea se încheie cu reîntâlnirea de către „personajele umane” a Micului Prinț, pe calea visului, și cu ajungerea Vulpii pe planeta protagonistului, pe calea inimii și a basmului.
Cărțulia Adei Carol este pe lângă o reușită literară notabilă și o cale de a îmblânzi vremurile haotice în care trăim prin recursul la imaginație, afecțiune și bunătate. Mesajul ei se apropie de credința lui Dostoievski în puterea frumuseții de a salva lumea.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *