Avem un fapt la care ne putem uita cum se uită modernismul la trecut (împachetându-l și aruncându-l la gunoi) sau putem proceda precum face postmodernismul cu aceeași formă a timpului, cu trecutul (dezvrăjindu-l, despachetându-l și uitându-se la el din mai multe perspective, unghiuri, abordări). Faptul de analizat este pensionarea prematură […]
Diversitatea de opinii juridice, lipsa de unitate a acestor interpretări, pluralitatea opiniilor mai curând decât sistematizarea acestora a devenit un loc comun în știința dreptului. Așteptările sunt mai curând să găsești speța rezolvată decât principiul regulator pentru speța ta dar și alte situații, ipoteze factual ivite. Nimeni nu se mai […]
Dacă Isaiah Berlin (în Gânditorii ruși) justifica cruzimea Revoluției Ruse din 1907 prin faptul că Revoluțiile europene/Revoluția franceză au eșuat în ceea ce privește modalitatea de transformare în realitate cotidiană a idealurilor revoluționare, Michel Onfray (în Decădere. Viața și moartea iudeo-creștinismului) se deplasează și mai în spate și explică originile […]
Incapacitatea Omului de a pătrunde Evanghelia este una contemplată evanghelic. Apostolul Pavel, în Epistola Întâia către Corinteni spune așa: Şi eu, fraţilor, n-am putut să vă vorbesc ca unor oameni duhovniceşti, ci ca unora trupeşti, ca unor prunci în Hristos, Cu lapte v-am hrănit, nu cu bucate, căci încă nu […]
În multe feluri te poți uita la Creștinism și la valorile acestuia. De la poziționarea intrinsecă, implicată în mod esențial în valorile creștine până la atitudinea extrinsecă, a terțului observator, ce se uită la ideile și principiile creștinismului strict rațional (având speranța nemărturisită că va fi și convins de aceste […]
What is science – by Richard Feynman (Prelegere din 1966) vs. Elogiu învățării pe dinafară, de Sever Voinescu (Iulie 2022). În 1966 Richard Feynman a ținut o prelegere despre What is Science? În mod esențial, Feynman spune două lucruri: 1) „ce este știința” nu este în niciun fel echivalent […]
sau despre Intenționalitatea (retrospectivă) a Istoriei Despre felul în care omul se raportează la Istorie s-a scris și s-a gândit în povestea ideilor. Există sisteme de gândire ce au ca punct central Istoria. Nu-i o noutate din această perspectivă. Inedită este abordare lui Tolstoi dar și a lui Shakspeare, lipsiți […]
Altruismul egoist (Cetățean) sau egoismul altruist (Om)? Generația acumulării sau Generația Împuținării? Punerea problemei. Cel puțin în ultimii 200 de ani, țara noastră s-a preocupat (sau așa s-a lăsat impresia) despre calea ce trebuie urmată de generația tânără, despre cum construim generația ce va schimba România. De la Generația anilor […]
Sau de ce nu-i vorba despre o schimbare de paradigmă ci doar de o reamintire (pentru continuare) a singurei paradigme pe care Occidentul și-a oferit-o până acum – legea greacă. De unde și cât timp….. Deslușirea trecutului nu este doar rodul trecerii timpului ci are în vedere și momentul, locul […]
Războiul (și acesta) are o particularitate. Nu-i despre ceva material. O parte folosește mijloace materiale (rudimentare chiar) pentru a obține/proteja niște idei, în timp ce cealaltă parte pune în discuție Idei și Valori pentru a obține niște rezultate puțin mai (a)ideatice. Sau despre Ideile ce produc vs. Mijloacele ce creează. […]
