Și totuși mi se răspunde cum o făcu deunăzi un gentilom cu scaun la cap: anume că-și ține strânse baierele pungii nu pentru a dobândi alte roade și foloase, ci pentru a fi cinstit și căutat de ai săi, fiindcă vârsta îl văduvise de toate celelalte pârghii, și nu-i rămăsese […]

Unui gentilom de treizeci și cinci de ani nu i-a sosit vremea să lase locul fiului său de douăzeci, căci încă mai merge la război și se înfățișează la Curtea suveranului său; are așadar nevoie de averea lui, pe care trebuie desigur s-o împartă, dar în așa fel încât să […]

Bătrânețea are atâtea metehne, e atât de nevolnică și devine ținta disprețului atât de lesne, încât cel mai mare câștig pe care-l poate avea e dragostea și afecțiunea celor din jur: porunca și frica nu mai sunt arme pentru ea. Am cunoscut pe unul, poruncitor nevoie-mare în tinerețe, care, ajuns […]

Nu știu om care să fi pus în joc mai multe însușiri, înnăscute și dobândite, pentru a-și păstra puterea, și totuși a pierdut-o de parcă ar fi fost copil. De aceea, din atâtea cazuri asemănătoare cunoscute mie, l-am ales pe el drept cel mai pilduitor. Ar fi un subiect de […]

James Fox, director de studii în istoria artei la Emmanuel College și jurnalist TV nominalizat la premiile BAFTA. Este faimos pentru numeroase documentare despre arta britanică, cultura japoneză și istoria mereu populară a culorii în artă difuzate de BBC. *          *          * Sesshū Tōyō a pictat Peisaj în laviu (1495) […]

Peisajul în laviu reprezintă, printre altele, un exercițiu, dar și o demonstrație a capacității generative a negrului. Sesshū folosea această presupusă nonculoare spre a produce un curcubeu de efecte. În joc intră nuanțe de negru-luminos și de negru-întunecat, negru-cald și negru-rece, negru-umed și negru-uscat, negru-gros și negru-subțire, negru-însângerat și negru-murdar. […]

Potrivit diplomatului Giovanni Botero, Veneția nu era cu nimic mai prejos unui „breviar al universului”, deoarece nu era lucru creat de Dumnezeu care să nu se găsească acolo. Era și centrul industriei pigmenților din Europa medievală și locul apariției unei profesii a culorilor cu totul noi. Prin tradiție, artiștii își […]

În Lawrence of Arabia, filmul lui David Lean din 1962, prințul Faisal face o remarcă profundă. „Cred că ești încă unul dintre acei englezi care iubesc deșertul”, îi spune lui Lawrence. „Niciun arab nu iubește deșertul; ne plac copacii verzi și apa. În deșert nu există nimic.” Probabil că și […]

Culorile nu sunt, desigur, simple decorațiuni pentru suprafețe. Se infiltrează adânc în viața noastră, ne marchează cuvintele, gândurile și simțămintele, integrându-se într-o rețea mai amplă de semnificații pe care specia umană o țese în jurul său. Milenii la rând, am folosit culorile ca limbaj universal, ca să comunicăm idei de […]