Când m-am dus prima dată la Şosea, am găsit acolo o mulţime de lume şi am avut prilejul să cunosc fizionomia societăţii bucureştene. Corso-ul1 era de altfel strălucit, mai ales dacă ţinem seama că avea loc în fiecare zi. Piaţa fântânii arteziene era ticsită de trăsuri, patru şiruri circulau încet, […]
• conferință internațională dintr-o serie începută la Budapesta, în 2012 şi 2013, şi care va fi urmată de ample dezbateri, la Belgrad şi Atena, pe tema Primului Război Mondial • 20 de invitați din 10 țări europene: istorici, politologi, sociologi, scriitori • 4 evenimente: la Teatrul Odeon, la Biblioteca Centrală […]
Moldova mea mai înseamnă doar amintirile care revin, delicate şi muzicale,aduse spre mine de mişcarea trandafirilor din grădină. Atunci când îmi îndrept privirea spre un colţ de stradă, cu acea arhitectură edenică a copacilor şi curţii, ceva din trecut se redeşteaptă. Madlena mea poate fi un parfum, un grăunte de […]
Era pe 15 septembrie 1958. Exact în acea lună a început şi ancheta tatălui meu la Comisia Controlului de Partid. Atmosfera din casă era greu respirabilă, plutea un aer ameninţător, ştiam cu toţii că se năruie ceva ce părea statornic şi previzibil. Nervii erau mereu pe cale de a exploda. […]
„Axa lupului” înseamnă mai bine de 6.000 de kilometri. Mai mult ţări, o geografie rar luxuriantă, cel mai adesea extrem de ostilă, un „traseu” înfiorător de ostil – pe „axa lupului” riscul ca un om să moară pîndeşte la fiecare pas. Mai concret, axa aceasta înseamnă taigaua Siberiei, a Baikalei, […]
„Cabana memoriei” este ultima carte scrisă (e un fel de a spune „scrisă”, mai jos voi explica şi de ce) de Tony Judt. Este şi ultima apărută în româneşte – în total, pînă acum, 6 la număr, toate apărute la editura Polirom. Nota bene 1: „caracteristica de bază a acestei […]
Pentru orice român educat, numele lui George Sion este legat, în posteritate, de şarja devastatoare a lui Titu Maiorescu. Copleşit de ironia teribilă a criticului junimist, Sion devine, în deceniile care urmează, un scriitor uitat, o curiozitate de istorie literară salvată din raftul prăfuit de recitirea îndrăzneaţă a lui G. […]
Personagiul cel mai important de la via mea, carele cumula funcţiunile de intendent, de majordom şi de fecior, mai propriu vorbind vieriul meu Ion Buruiană, rămăsese văduv. Nevasta lui, Gafiţa, care mulţi ani îmi servise ca bucătăreasă la vie şi era artistă în facerea borşului şi a fripturilor, murise (Dumnezeu […]
După vacanţe, Cuciuc nu se mai întoarse. Postul său de copist rămâind vacant, mi s-a încredinţat mie. N-am putut să-i scriu pentru ca să-i arăt regretele mele, fiindcă pe atuncea nu era serviţiu postal organizat pentru corespondenţa privată şi omul, dacă nu găsea o ocaziune sau dacă nu trimitea înadins […]
I De dimineaţă la opt ore, bariera frontierei austriace se deschise. Trecurăm fără nici o dificultate. Vameşul austriac, carele era un bătrân căpitan în congediu, ne primi cu multă amabilitate; el nici nu voi să ne caute de nu cumva avem ceva de supus la vamă. Rigoarea vămilor austriace, care […]
